Sectorul construcțiilor din România se confruntă cu o perioadă de mare incertitudine economică, în condițiile în care prețul motorinei ar putea crește cu aproximativ 0,85 lei pe litru începând de la 1 noiembrie. Această evoluție este legată de expirarea reducerii temporare de 25% a accizei la motorină, o măsură care este aplicabilă până la data de 31 octombrie 2026. Dacă această facilitate nu va fi prelungită, costurile combustibilului vor pune presiune pe întreaga piață.
Situația este agravată de o suprapunere de factori care afectează costurile de producție și transport. Analiza indică faptul că cinci presiuni majore acționează simultan: cursul valutar, energia, combustibilul și transportul, materialele și finanțarea. Cosmin Răileanu, fondatorul Depozit Virtual, subliniază că principala problemă nu este neapărat scumpirea în sine, ci impredictibilitatea pieței. În prezent, aproximativ șapte din zece fabrici nu își asumă o politică fermă de preț pentru anul 2027, valabilitatea ofertelor fiind redusă la doar 30 de zile.
Cursul valutar reprezintă un alt risc major, existând un scenariu în care euro ar putea atinge pragul de 6 lei. Deși este doar o posibilitate, o eventuală depreciere a leului ar crește costurile pentru materii prime, echipamente și componente achiziționate în euro. Datele arată că leul a suferit deja o depreciere de aproximativ 4,7% față de începutul anului, cursul BNR ajungând la un maxim istoric de 5,3527 lei pentru un euro pe 6 octombrie 2026. Pentru a ajunge la pragul de 6 lei, ar fi necesară o creștere suplimentară de circa 12-13%.
Sectorul energiei aduce și alte provocări, în special prin prețul gazelor pe bursă, care se situează aproape de maximul din ultimii patru ani. Depozitele de gaze din Europa sunt umplute doar puțin peste 70%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă de la începerea monitorizării în 2011 încoace. Dacă iarna va fi geroasă, stocurile ar putea coborî până la aproximativ 11%, menținând presiunea pe prețurile energiei. Această instabilitate forțează fabricile de materiale precum cimentul, cărămida sau oțelul să își recalculeze constant costurile de producție.
Pe lângă costurile materiilor prime, apare și problema lichidității în cadrul proiectelor de infrastructură. Ministerul Dezvoltării a anunțat că creditele bugetare pentru Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” s-au epuizat, ceea ce însepcionează posibilitatea depunerii unor noi solicitări de transfer. Deși Guvernul Niculescu pregătește o rectificare bugetară până la finalul lunii octombrie, programul „Anghel Saligny” nu figurează printre prioritățile prezentate până acum. Această lipsă de fonduri poate obliga constructorii să finanțeze proiectele din propriile resurse într-un context de prețuri volatile.
În contextul economic actual, stabilitatea prețurilor la energie și combustibili rămâne un factor critic pentru sănătatea financiară a companiilor. Monitorizarea stocurilor de gaze și evoluția cursului de schimb sunt indicatori cheie pentru planificarea bugetară în sectorul construcțiilor. În absența unor mecanisme de ajustare contractuala clare, riscul comercial pentru constructorii care preiau lucrări pe termen lung rămâne ridicat, având în vedere decalajul dintre prețul materialelor și durata execuției proiectelor.