România se confruntă cu o situație critică în sectorul energetic, pe fondul unei crize hidrologice severe și a indisponibilității reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Ministerul Energiei promovează un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se propune prelungirea stării de alertă energetică până la data de 31 octombrie. Această măsură vizează acordarea unor puteri extinse companiei Transelectrica pentru a implementa proceduri stricte de siguranță în vederea prevenirii unui colaps al sistemului național.
În cadrul acestui regim de alertă, Transelectrica va putea aplica o serie de măsuri de intervenție în sistem, respectând o anumită ordine de prioritate. Operatorul de transport poate decide creșterea rezervelor tehnologice în unitățile care funcționează pe combustibil alternativ sau pornirea grupurilor aflate în rezerva tehnică a Dispeceratului Energetic Național. Mai mult, compania are autoritatea de a reduce sau chiar de a anula capacitatea de interconexiune pe direcția export, pentru a păstra energia produsă intern pentru consumul propriu.
O altă măsură prevăzută în proiectul de Hotărâre de Guvern este limitarea consumului de energie electrică în tranșe, conform unui normativ specific. Aceste restricții vor viza în principal actorii economici, precum fabricile sau alte firme cu consumuri mari, fără a avea ca țintă consumatorii casnici. Scopul principal al acestor intervenții obligatorii este protejarea infrastructurii critice până când se estimează că perioada de criză hidrologică se va încheia, la finalul lunii octombrie.
Situația este agravată de debitele istorice reduse ale Dunării și de lipsa apei necesare pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă. După ce Unitatea 1 a fost deconectată la sfârșitul lunii iulie, scăderea nivelului apei a dus și la oprirea Unității 2, astfel încât țara nu mai dispune de energie nucleară de peste o lună și jumătate. Prognozele indică un risc critic între 15 și 22 octombrie, când cotele de apă ar putea atinge pragul limită de -262 cm.
Echilibrul energetic este pus la încercare de un consum la vârful de seară care se estimează a ajunge până la 8.000 MW în luna octombrie. Producția de energie solară scade din cauza nebulozității și a zilelor mai scurte, ajungând la maxime sub 2.800 MW, în timp ce producția eoliană este volatilă. În același timp, grupurile pe cărbune pot funcționa la un maximum de 1.200 MW, din cauza rezervelor limitate de combustibil și a dezafectării altor unitate de producție.
Contextul regional adaugă presiune pe piața energetică, deoarece Ungaria se confruntă cu retragerea temporară din exploatare a unui grup nuclear de la Paks, ceea ce înseamnă o pierdere de aproximativ 500 MW. Această situație restrânge posibilitățile de import în regiune, într-un moment în care sistemul energetic național înregistrează limite severe de adecvață pentru asigurarea funcționării stabile.