Cel puțin unul dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii viitoare, conform declarațiilor făcute de Cristian Bușoi. Fostul secretar de stat în Ministerul Energiei a indicat că există premise și șanse pentru reluarea funcționării măcar a unei unități din cele două disponibile. Această acțiune va avea rolul de a calma parțial situația actuală de pe piața de energie, însă nu va influența direct costurile pentru consumatori.
Cristian Bușoi a subliniat că repornirea centralelor nu va genera scăderi automate ale prețurilor la electricitate. Explicația sa ține de faptul că tarifele sunt relativ aliniate cu prețurile de pe piața zilei următoare, atât la nivel regional, cât și la nivel european. Astfel, chiar dacă producția de energie nucleară crește, dinamica prețurilor rămâne strâns legată de evoluțiile observate în restul continentului și de contextul de pe piețele vecine.
Volatilitatea prețurilor în România este cauzată de modul în care se tranzacționează electricitatea pe piața zilei de mâine, cunoscută sub acronimul PZU. Cristian Bușoi a menționat că, atâta timp cât o parte mare din energie este licitată pe PZU și nu se trece către contracte pe termen lung, piața va rămâne instabilă. Această metodă de tranzacționare, unde prețurile sunt stabilite pe intervale de 15 minute sau pe ore, influențează direct și tarifele oferite de furnizori sau de prosumatori.
Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie 2026, iar unitatea 2 a urmat la 13 august 2026, din cauza nivelului scăzut al Dunării. Mihai Laurențiu Gioară, directorul general al Societății Naționale Nuclearelectrica, a explicat că această perioadă de oprire controlată este utilizată pentru lucrări de mentenanță. Scopul este identificarea unor soluții care să permită creșterea rezilienței și să reducă impactul unor astfel de situații în viitor, asigurând în același timp securitatea nucleară.
Securitatea nucleară rămâne prioritatea absolută pentru operatorul, indiferent dacă reactoarele sunt în funcțiune sau în stare oprită. Mihai Laurențiu Gioară a precizat că situația este gestionată prin tehnologie și expertiză, așteptând momentul în care nivelul Dunării va permite repornirea în siguranță. În paralel, au fost inițiate consultări cu experți pentru a găsi soluții pe termen mediu și lung, astfel încât impactul scăderii debitului de apă să fie minimizat în viitor.
Contextul energetic actual este marcat de discuții la nivel înalt, inclusiv de pregătirea pentru sezonul rece. În acest context, ministrul Energiei urmează să discute cu omologii din UE despre asigurarea aprovizionării cu gaze și energie electrică pentru iarna 2026-2027. Aceste negocieri sunt esențiale pentru stabilitatea pieței, în condițiile în care producția internă a fost afectată de factori naturali care au impus oprirea unităților de la Cernavodă.