Noua reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028-2034 ar putea aduce schimbări majore care să afecteze direct sectorul agricol din România. Reducerea fondurilor europene, dispariția pilonului dedicat dezvoltării rurale și plafonarea plăților directe sunt printre principalele riscuri identificate. Fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, avertizează că aceste măsuri pot lăsa agricultura cu resurse financiare insuficiente chiar în momentul în care sunt necesare investiții masive pentru combaterea secetei și a dăunătorilor.
Una dintre cele mai mari preocupări vizează scăderea bugetului european alocat agriculturii, care ar putea ajunge la aproximativ 15% din totalul bugetului Uniunii. Pentru România, această scădere este critică, deoarece alocarea ar putea trece de la 21,5 miliarde de euro în perioada actuală la doar 16,5 miliarde de euro în următorul exercițiu financiar. Această diferență de aproximativ cinci miliarde de euro va depinde în final și de deciziile Guvernului privind distribuția fondurilor la nivel național.
Achim Irimescu subliniază că dispariția pilonului al doilea al PAC, cel destinat dezvoltării rurale, reprezintă o problemă majoră pentru modernizarea fermelor. Comisia Europeană solicită o tranziție verde a agriculturii, proces care necesită investiții estimate la cel puțin 60 de miliarde de euro, însă aceste fonduri dedicate investițiilor nu se mai regăsesc în propuneri. În lipsa acestor sprijinuri, fermierii români vor trebui să apeleze la resurse proprii sau la credite, care în România costă între 10 și 15% la euro, comparativ cu 3% în vestul Europei.
O altă măsură controversată este plafonarea plăților directe la nivelul de 100.000 de euro pe beneficiar, o decizie care ar putea lovi dur în fermele mari. Aceste exploatații utilizează subvențiile pentru a-și susține finanțarea și pentru a rambursa creditele contractate pentru utilaje și tehnologie. Deoarece aproximativ 13.000 de ferme medii și mari asigură 75% din producția agricolă națională, limitarea acestora ar putea pune în pericol securitatea alimentară a populației și capacitatea de export a țării.
Fermierii europeni se confruntă, de asemenea, cu o competiție intensă din cauza acordurilor de liber schimb, precum accesul produselor din Ucraina pe piața europeană. Standardele stricte impuse în UE, care vizează reducerea pesticidelor și a emisiilor, cresc semnificativ costurile de producție pentru producătorii locali. În acest context, Achim Irimescu susține că un produs european nu va avea nicio șansă în fața importurilor din țări terțe, deoarece agricultura riscă să fie sacrificată în cadrul negocierilor comerciale.
Sectorul agricol din România depinde în mod vital de fondurile de cofinanțare europene pentru a menține nivelul de competitivitate și pentru a implementa tehnologii moderne. În prezent, modernizarea fermelor și dotarea cu utilaje de ultimă generație s-au realizat în mare parte prin intermediul sprijinului european. Fără aceste fonduri, tranziția către tehnologii genomice sau sisteme de irigații eficiente va deveni extrem de dificilă pentru majoritatea exploatațiilor din țară.