Reactoarele Centralei de la Cernavodă vor rămâne indisponibile pentru producție în următoarea decadă, conform unor declarații făcute de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. În ciuda absenței temporare a energiei nucleare din rețeaua națională, autoritățile au oferit asigurări că livrările de electricitate către consumatori nu sunt periclitate. Decizia de a menține unitățile oprite este legată de condițiile hidrologice actuale din regiune.
Cristian Bușoi a precizat, în cadrul Comandamentului în Energie privind evitarea unui blackout, că nicio redeschidere a reactoarelor nu va avea loc în următoarele zece zile. Secretarul de stat a explicat faptul că prognozele privind debitul Dunării nu permit stabilirea unei date concrete pentru momentul în care cele două unitate vor reveni în Sistemul Energetic Național. Situația este monitorizată constant, însă parametrii hidrologici rămân o barieră tehnică majoră.
Deși lipsa producției de la Cernavodă și nivelul redus al producției hidroelectrice reprezintă provocări, unitățile pe gaz natural funcționează la capacitate maximă. Cristian Bușoi a menționat că anumite capacități, precum cele de la Iernut, trec prin perioade programate de mentenanță, însă aceste intervenții au fost incluse în estimările de funcționare. În plus, la Complexul Energetic Oltenia, urmează să revină în funcțiune, joi, o unitate de la Turceni, pentru a permite funcționarea a trei grupuri în paralel.
În ceea ce privește importurile de energie, acestea ar putea atinge valori semnificative în perioada actuală. Cristian Bușoi a anunțat că, pe baza prognozelor, importurile ar putea ajunge la aproximativ 3.500 MW în orele de vârf, în special în jurul orei 21:00. Totuși, oficialul a subliniat că în timpul zilei nu există nicio problemă cu asigurarea consumului intern. Situația regională este stabilă, iar presiunea asupra importurilor din Ungaria s-a redus considerabil.
Centrala de la Cernavodă, singura unitate nucleară din România, dispune de două reactoare CANDU, fiecare având o putere de aproximativ 700 MW. Cele două unități au fost oprite controlat, prima pe 28 iulie, iar a doua pe 13 august, din cauza scăderii debitului Dunării. Această oprire a scos temporar din sistem aproximativ 1.400 MW de capacitate de producție, afectând un segment care, în condiții normale, asigură circa 20% din producția națională de energie.
În contextul volatilității pieței energetice, România trebuie să gestioneze echilibrul între producția internă și importuri. În timp ce centralele pe gaz susțin cererea, dependența de importuri rămâne un factor de monitorizare, în special în perioadele de vârf de consum. Capacitatea de producție a sistemului este influențată direct de parametrii naturali, precum nivelul apelor din Dunărea sau debitul cursurilor de apă utilizate pentru hidroenergie.