Economistul Radu Crăciun, fost director general al BCR Pensii, susține că România nu se află în prezent într-o situație comparabilă cu cea a Greciei din 2008. În opinia sa, economia românească nu traversează o contracție severă, șomajul rămâne la un nivel redus, iar sistemul bancar funcționează normal. Totuși, el avertizează că amânarea reformelor și a ajustării deficitelor poate crește expunerea țării la șocuri externe care ar putea bloca accesul la finanțare.
Analizând asemănările dintre cele două economii, Radu Crăciun menționează că ambele au beneficiat de perioade de creștere susținută de consum, în condițiile unor deficite bugetare ridicate. O problemă comună este și stagnarea productivității, în timp ce costurile cu forța de muncă au crescut mult mai rapid decât randamentul muncii. În România, aceste costuri au crescut de 2,5 ori mai repede decât productivitatea în ultimii 15 ani, afectând competitivitatea economică.
Există însă diferențe structurale majore, precum faptul că România dispune de un curs de schimb flexibil și de propria politică monetară, gestionată de BNR. Grecia, fiind parte a zonei euro, nu a putut utiliza devalorizarea monedei sau ajustarea dobânzilor pentru a absorbi șocurile economice. Această lipsă de instrumente a forțat Grecia să aplice măsuri de austeritate dure, care au inclus reduceri masive de salarii și pensii pentru a corecta dezechilibrele.
În ceea ce privește deficitul, Grecia a ajuns la valori de 10% în 2008 și 15% în 2009, riscând un raport datorie/PIB de 200%. România prezintă o evoluție diferită, deficitul bugetar fiind în scădere cu 30% în primele opt luni ale anului față de perioada similară de anul trecut. Totuși, datoria externă a României este estimată că va crește până la un maxim de 64% în anul 2028, dacă ajustarea planificată continuă.
Radu Crăciun subliniază că riscul major apare în momentul în care piețele financiare îngheață și investitorii retrag capitalul. Dacă România nu va implementa reformele necesare, ar putea ajunge sub presiunea strictă a Comisiei Europene sau a FMI, similar scenariului de după 2008. Economistul recomandă grăbirea proceselor de reformă pentru a evita situația în care vulnerabilitățile interne sunt expuse unor evenimente geopolitice sau economice imprevizibile.
Evoluția indicatorilor macroeconomici rămâne un subiect de monitorizare atentă pentru stabilitatea financiară a țării. În prezent, România gestionează un deficit bugetar care a atins 7,6% în 2025, într-un context în care datoria externă este proiectată să crească progresiv. Menținerea disciplinei fiscale este considerată esențială pentru a evita scăderea ratingului de credit și pentru a asigura accesul continuu la piețele de capital internaționale.