Un nou proiect de lege depus la Senat, identificat sub numărul B563/2026, ar putea impune obligativitatea asistenței juridice pentru actele de înființare, modificarea societăților și contractele comerciale ale firmelor. Propunerea legislativă, înregistrată la Senat pe 14 octombrie, vizează obligarea companiilor să utilizeze servicii de avocat pentru documentele care necesită formă scrisă, inclusiv actele adiționale. Romanian Business Leaders a solicitat respingerea acestui proiect în forma sa actuală, subliniind impactul economic negativ asupra mediului de afaceri.
Conform estimărilor realizate de Romanian Business Leaders, costul suplimentar pentru actele firmelor și contractele comerciale uzuale ar putea depăși 100 de milioane de euro anual. Dacă această regulă ar fi aplicată și contractelor de muncă, suma ar putea ajunge la aproximativ 800 de milioane de euro pe an. Pentru aceste calcule, organizația a utilizat date de la ONRC și Ministerul Muncii, bazându-se pe un onorar minim de 710 lei recomandat de ghidul UNBR pentru redactarea unui contract.
Proiectul de lege este criticat pentru faptul că ar putea pune în pericol dezvoltarea platformelor LegalTech și a instrumentelor bazate pe AI. Incertitudinea juridică ar apărea din lipsa unei limite clare între activitatea de informare și cea de consultanță, graniță care ar putea fi stabilită de instanță la cererea UNBR. În prezent, aceste servicii sunt oferite pe piețe deschise de contabili, camere de comerț, arbitri și platforme digitale, însă noua legislație ar muta aceste activități exclusiv în zona de competență a avocaților.
Romanian Business Leaders subliniază că inițiatorii au solicitat adoptarea proiectului în procedură de urgență, fără a prezenta o analiză de impact asupra companiilor. De asemenea, se menționează că nu a fost efectuat testul de proporționalitate obligatoriu conform Directiva (UE) 2018/958 și Legii 245/2020. „Europa simplifică, iar noi complicăm. În timp ce Bruxelles-ul taie birocrația pentru companii, în Parlamentul României apare un proiect care le obligă să plătească un avocat pentru acte pe care le fac singure de zeci de ani. Nu e protecția clientului, e o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, pe care nimeni nu a calculat-o”, a declarat Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders.
Această inițiativă legislativă pare să contrazică obiectivele de simplificare administrativă asumate la nivel european și de către viitorul Guvern. În timp ce Comisia Europeană vizează reducerea sarcinii administrative cu 25% pentru companii și cu 35% pentru IMM-uri, proiectul B563/2026 pare să urmeze direcția opusă. Mai mult, propunerea nu a inclus consultarea companiilor care vor suporta aceste costuri, deși introduce obligația de a consulta Uniunea Națională a Barourilor din România la orice act normativ care vizează profesia de avocat.
Contextul legislativ și politic este marcat de o perioadă de tranziție, în pragul investirii unui nou Guvern. În acest moment, discuțiile privind platforma de digitalizare a României 2030 și modernizarea Registrului Comerțului sunt prioritare pentru reducerea birocrației. Totodată, procesul de formare a noii administrații de stat are loc în plin dezbatere politică, în contextul în care România caută stabilitate pentru a evita o criză economică prelungată.