Guvernul Niculescu a prezentat un plan economic complex care vizează simultan consolidarea fiscală și stimularea creșterii economice. Obiectivul central de reducere a deficitului bugetar presupune atingerea unui nivel de 5,2% din PIB în anul 2027, cu o țintă de scădere sub pragul de 3% până în 2030. Această strategie de control al cheltuielilor trebuie să permită, în același timp, protejarea investițiilor publice în infrastructură, spitale și rețele de apă.
În ceea ce privește regimul fiscal, guvernul propune eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu 1 ianuarie 2027. Planul include și o reformă a impozitării proprietăților prin raportarea la valoarea de piață, alături de o evaluare riguroasă a facilităților fiscale existente. Scutirile și reducerile de taxe vor avea termene de expirare clare, fiind supuse reevaluării pentru a verifica dacă au încurajat efectiv investițiile sau angajările în sectorul privat.
Pentru relansarea economiei, este prevăzut un pachet de sprijin de 5 miliarde de euro, menit să stimuleze investițiile productive și tehnologiile avansate. Programul pune accent pe susținerea industriei de apărare, a firmelor cu capital românesc și a sectorului de materii prime critice. De asemenea, vor exista scheme de sprijin pentru IMM-uri și antreprenori, inclusiv prin atragerea investitorilor din diaspora, folosind parțial instrumente deja prevăzute în OUG 8/2026.
Eficiența colectării veniturilor va fi susținută de o reorganizare a ANAF, care va extinde controalele bazate pe analiza de risc. Guvernul introduce conceptul de „scoring fiscal pozitiv” pentru a recompensa contribuabilii corecți prin rambursări mai rapide și controale reduse. Totodată, autoritățile vor intensifica monitorizarea prețurilor de transfer și a profiturilor mutate în străinătate, urmărind reducerea deficitului de colectare a TVA și combaterea evaziunii fiscale.
Pe segmentul social și al forței de muncă, se prevede reluarea indexării pensiilor din 2027, în funcție de resursele disponibile. Salariul minim va fi actualizat anual printr-un mecanism predictibil, iar în 2027 va fi adoptată o nouă lege a salarizării bugetarilor. Un obiectiv important este reducerea cheltuielilor cu personalul public de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031, concomitent cu programe de formare pentru 21.000 de tineri.
Sectorul energetic și cel de infrastructură vor beneficia de obiective cuantificabile, precum adăugarea de 5.800 MW de capacități noi de producție până la sfârșitul anului 2027. Planul include continuarea proiectelor nucleare de la Cernavodă, valorificarea gazelor din Marea Neagră și depășirea pragului de 2.000 km de autostrăzi până în 2028. Aceste investiții sunt esențiale pentru stabilitatea energetică și mobilitatea națională în contextul noilor priorități de dezvoltare economică.