Premierul desemnat, Luca Niculescu, a prezentat un program de guvernare care pune un accent major pe dezvoltarea infrastructurii de transport. Planul vizează construcția a 2.000 de kilometri de autostrăzi și reabilitarea a 500 de kilometri de căi ferate. Pentru proiectele care depășesc termenul de eligibilitate al PNRR, stabilit pentru 31 august 2026, se propune utilizarea Programului Transport 2021–2027, a Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF), a împrumuturilor de la Banca Europeană de Investiții și a bugetului de stat.
În sectorul rutier, printre prioritățile menționate se numără autostrada A7 Bacău–Pașcani, pe o lungime de 77 km, și tronsonul A1 Margina–Holdea, ambele având termen de finalizare în anul 2027. Pentru a evita întârzierile, Guvernul propune ca bugetul pe 2027 să includă credite de angajament multianuale pentru marile proiecte. De asemenea, se impune ca achizițiile publice să nu fie lansate fără asigurarea finanțării pentru întreaga durată a contractelor semnate.
Componenta feroviară include finalizarea tronsoanelor Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad până în 2028. Obiectivul este creșterea segmentelor de cale ferată pe care trenurile pot circula cu viteze de minimum 100 km/h de la 137 km la cel puțin 500 km. Această expansiune include finalizarea a 305 km de lucrări rapide, denumite „Quick Wins”, menite să elimine restricțiile de viteză. Guvernul vizează și implementarea sistemului european ERTMS nivel 2 și electrificarea magistralelor din rețeaua TEN-T.
Investițiile vor include și modernizarea Gării de Nord din București, transformată într-un nod intermodal, precum și continuarea lucrărilor la Magistrala 6 de metrou spre Aeroportul Henri Coandă. În Capitală se propune crearea unei autorități metropolitane, împreună cu Primăria Municipiului București și Consiliul Județean Ilfov, pentru gestionarea transportului. Totodată, se prevede construirea Terminalului 2 de la Aeroportul Otopeni, cu acces direct din Autostrada A0 și conexiune feroviară, fie prin parteneriat public-privat, fie prin concesiune.
Sectorul maritim și fluvial beneficiază de investiții semnificative, inclusiv peste 900 de milioane de euro în Portul Constanța pentru extinderea capacităților de operare. Guvernul propune și lucrări de dragaj pe Dunăre pentru a asigura adâncimile de navigație recomandate de Comisia Dunării și standardele europene TEN-T. În paralel, se va lucra la consolidarea operatorului de transport de marfă Carpatica Feroviar pe baze comerciale, respectând regulile europene de concurență.
Proiectele de infrastructură de transport din România sunt strâns legate de utilizarea fondurilor europene și a mecanismelor de finanțare precum PNRR sau Fondul pentru Modernizare. Ministerul Transporturilor gestionează deja proiecte contractate în valoare de aproximativ 2,4 miliarde de euro prin Fondul pentru Modernizare. Aceste resurse sunt esențiale pentru menținerea ritmului de dezvoltare al rețelelor naționale de transport și pentru integrarea lor în coridoarele europene de transport.