Autoritățile au conturat profilul persoanelor care cad victimă fraudelor online legate de investiții în acțiuni și criptomonede, bazându-se pe datele colectate în prima jumătate a anului 2026. Analiza realizată de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române indică faptul că majoritatea victimelor provin din mediul urban, reprezentând 992 de persoane, respectiv 78% din totalul celor raportate. Această cifră subliniază o vulnerabilitate specifică în zonele cu densitate de populație mai mare.
Statistica evidențiază faptul că persoanele cu studii medii sunt cele mai afectate de aceste tipuri de înșelăciuni, reprezentând 50,8% din totalul victimelor. Un grup demografic semnificativ este format din persoane cu vârsta între 46 și 75 de ani, care constituie 64,1% din numărul total de victime. Mai exact, cele mai frecvente ținte sunt persoane cu vârste cuprinse între 66 și 75 de ani, deși vârsta minimă înregistrată a fost de 16 ani, iar cea maximă a atins 91 de ani.
Modul de operare al atacatorilor a suferit o schimbare semnificativă față de perioada de 9 luni din anul 2024. În trecut, metoda principală consta în instalarea de aplicații malițioase pe dispozitivele mobile, însă în prezent, accentul se pune pe solicitarea directă a banilor. În 74,8% din cazurile semnalate, atacatorii au cerut transferul de sume, promițând investiții în acțiuni în 685 de situații sau, într-o proporție mai mică, în criptomonede, în 318 cazuri.
Impactul financiar al acestor fraude este considerabil, fiind raportate pierderi masive în diverse valute. În 1.038 de situații, prejudiciul a fost plătit în lei, sumele totale depășind 58 de milioane de lei. De asemenea, în 125 de cazuri s-au plătit peste 2 milioane de euro, iar în 193 de situații au fost pierduți aproape 6 milioane de dolari. Există și cazuri în care victimele au utilizat criptomonede deținute anterior pentru a efectua plățile.
Studiul a fost realizat pe baza a 1.252 de sesizări înregistrate la nivel național în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026. Datele au fost centralizate de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și de inspectoratele de poliție din județe. Analiza a vizat în principal înșelăciunile definite prin Noul Cod Penal, care vizează investițiile în acțiuni sau criptomonede, evidențiind și statutul ocupațional al celor afectați.
În acest context, statutul ocupational joacă un rol crucial, deoarece 41,9% dintre victime erau pensionari, în timp ce 4ar 41,1% erau persoane angajate. Analiza a demonstrat că nici persoanele cu studii superioare nu au fost complet ferite de aceste riscuri, acestea reprezentând 38,8% din numărul celor afectate. Această diversitate a profilului victimelor arată complexitatea metodelor de fraudă utilizate de infractori în mediul online.