Productivitatea resurselor în România a stagnat la nivelul înregistrat în anul 2000, în timp ce media Uniunii Europene a cunoscut o creștere de aproximativ 50% în aceeași perioadă. Această constatare face parte dintr-o analiză realizată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, bazată pe datele furnizate de Eurostat. Indicatorul menționat de acesta raportează PIB-ul real la consumul intern de materiale, incluzând materialele extrase intern, importurile și scăzând exporturile.
Dumitru Chisăliță subliniază că programul de Guvernare trebuie să identifice cauzele utilizării ineficiente a resurselor și să prevadă măsuri concrete pentru creșterea valorii adăugate. Stagnarea indică faptul că creșterea economică nu s-a desprins suficient de consumul de materiale, rămânând mult în urma țărilor europene. Președintele AEI menționează că guvernul trebuie să analizeze dacă problemele provin din risipa de resurse, managementul ineficient, tehnologii slabe sau construcția infrastructurii necesare.
În ceea ce privește valorificarea resurselor naționale, autoritățile trebuie să analizeze câtă valoare economică rămâne în țară prin procese de prelucrare, tehnologie și comercializare. Dumitru Chisăliță avertizează că inventarul resurselor, precum gazele, pădurile sau terenurile agricole, nu reprezintă un bilanț al prosperității. Este necesar ca Guvernul să determine ce verigi de producție lipsesc și de ce anumite sectoare nu sunt competitive, evitând exportul de materii prime fără o politică coerentă.
Referitor la utilizarea fondurilor publice, președintele AEI propune schimbarea criteriului de evaluare a investițiilor, trecând de la suma cheltuită la rezultatele economice obținute. Absorbția fondurilor europene nu garantează modernizarea economiei, motiv pentru care fiecare program major trebuie să demonstreze beneficii clare. Acestea ar trebui să reducă costurile de producție, să economisească materiale și energie sau să îmbunătățească transportul, oferind un bilanț al rezultatelor, nu doar al plăților.
În sectorul energetic, sprijinul public acordat industriei trebuie să fie strâns legat de modernizare și de reducerea pierderilor, pentru a evita finanțarea repetată a vulnerabilităților. Dumitru Chisăliță arată că obiectivul trebuie să fie producția competitivă, cu un consum eficient și locuri de muncă sustenabile. De asemenea, creșterea productivității trebuie însoțită de măsuri privind fiscalitatea, ocuparea forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor publice, pentru ca valoarea produsă să se traducă în salarii mai bune.
Datele Eurostat evidențiază un contrast major între performanța României și cea a altor state membre. În timp ce media UE a crescut cu 50%, Polonia a înregistrat o creștere de 90%, iar Bulgaria de 40%. România, însă, a revenit practic la punctul de plecare din anul 2000, neavând nicio creștere a productivității resurselor în acest interval de un sfert de secol.