România a raportat cea mai mare scădere a cantității de lapte de vacă preluată de către unitățile de procesare din întreaga Uniune Europeană în perioada ianuarie-august 2026. Conform datelor DG AGRI, actualizate la 26 octombrie, colectarea de lapte în România s-a redus cu 11,6% față de perioada similară din anul 2025. Această evoluție negativă este marcată de o diferență semnificativă față de media europeană, unde volumul colectat a înregistrat o creștere de 3% pe aceeași perioadă.
În timp ce piața românească a suferit o scădere majoră, alte state membre au raportat evoluții diferite. După România, cele mai mari reduceri ale colectării au fost înregistrate în Estonia, cu o scădere de 11%, și în Letonia, cu 3%. La polul opus, Slovacia a înregistrat o creștere de 7,5%, urmată de Austria, care a avut un avans de 6,6%. Germania și Slovenia au raportat creșteri de câte 6%, în timp ce în Țările de Jos colectarea a avansat cu 4%.
Nivelul colectării de lapte de către procesatori nu reflectă întotdeauna producția totală a fermelor, fiind un indicator al volumelor livrate către unitățile de procesare. În cadrul Uniunii Europene, majoritatea categoriilor de lactate au înregistrat avansuri în primele opt luni ale anului 2026. Producția de lapte praf degresat a crescut cu 9%, iar cea de unt a înregistrat o majorare de 7,7%. Produsele fermentate au crescut cu 5,1%, iar brânzeturile au înregistrat un avans de 3,6%.
Perspectivele agricole de toamnă emise de Comisia Europeană indică faptul că întreaga producție de lapte din Uniunea Europeană ar putea crește cu 1,8% pe parcursul anului 2026. Instituția estimează, de asemenea, un avans de aproximativ 3% pentru exporturile europene de brânzeturi. Totuși, producția de lapte praf integral ar urma să scadă cu 3,1% pe întreg anul. Factori precum temperaturile ridicate, seceta și dificultățile în asigurarea furajelor sau a apei sunt menționați ca potențiale presiuni asupra sectorului.
Statistica DG AGRI nu oferă explicații directe pentru declinul din România și nu stabilește impactul acestui fenomen asupra prețurilor de consum sau asupra sumelor plătite fermierilor. Evoluția divergentă dintre România și restul pieței europene indică necesitatea unor date suplimentare privind structura sectorului și livrările către procesatori. În prezent, datele reflectă doar volumele fabricate, fără a indica în mod direct dinamica consumului sau a stocurilor de produse lactate.
Monitorizarea indicatorilor agricoli de la nivel european este esențială pentru înțelegerea stabilității pieței de lactate. Datele oficiale furnizate de instituțiile europene, precum DG AGRI, servesc drept bază pentru evaluarea performanței sectorului de producție. Aceste cifre permit analizarea tendințelor de colectare și producție, oferind un cadru factual pentru evaluarea impactului factorilor climatici și economici asupra fermierilor și procesatorilor din statele membre.