România a implementat o reformă fiscală semnificativă prin modificarea cotelor de TVA, o măsură menită să reducă deficitul bugetar. Începând cu data de 1 august 2025, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, în timp ce cote reduse de 5% și 9% au fost consolidate într-o singură cotă de 11%. Guvernul estima că această schimbare va genera venituri anuale de aproximativ 6 miliarde de lei, echivalând cu circa 1,2 miliarde de euro, pentru a ajuta la controlul deficitului.
Impactul acestei majorări asupra populației este considerabil, deoarece TVA este o taxă pe consum care afectează direct gospodăriile cu venituri mici. Evaluările academice recente indică o creștere abruptă a prețurilor, o scădere a salariilor reale și o diminuare a cheltuielilor în comerțul cu amănuntul. Există, de asemenea, temeri legate de o recesiune tehnică la sfârșitul anului 2025, în condițiile în care S&P estimează o contractare a economiei cu 0,5% în anul 2026.
O problemă structurală majoră rămâne decalajul de conformare la TVA, care în România este cel mai mare din Uniunea Europeană, în jur de 30%. Conform estimărilor Comisiei Europene pentru anul 2023, România a încasat 21,4 miliarde de euro din TVA, însă a pierdut aproximativ 9,2 miliarde de euro din totalul de 30,6 miliarde de euro datorate. O simplă reducere a acestui decalaj cu cinci puncte ar putea aduce în buget peste 1,5 miliarde de euro anual, fără a mai crește cotele de impozitare.
Deși România a implementat instrumente digitale precum RO e-Factura, RO e-Transport și SAF-T, stabilitatea regulilor pare să lipsească. Decizii recente, precum eliminarea notificărilor automate de la RO e-TVA în martie 2026 sau excluderea persoanelor fizice de la obligația de facturare electronică în iunie 2026, au trimis semnale de incertitudine către mediul de afaceri. Aceste schimbări constante pot încuraja evaziunea fiscală, făcând ascunderea vânzărilor mai profitabilă pentru anumite firme.
Instabilitatea politică actuală complică și mai mult gestionarea bugetului, România aflându-se în a șasea lună fără un guvern cu puteri depline. Parlamentul a respins până acum trei candidați, cel mai recent fiind Siegfried Mureșan, iar președintele a desemnat diplomatul Luca Niculescu. Agențiile de rating, precum Fitch, S&P și Moody’s, monitorizează îndeaproape situația, avertizând că lipsa unui buget pentru 2027 și riscul de alegeri anticipate pot afecta încrederea investitorilor și costul împrumuturilor statului.
Contextul economic este marcat de presiuni inflaționiste și de un deficit bugetar care a atins 9,3% din PIB în 2024, fiind cel mai mare raport din Uniunea Europeană. Guvernul vizează coborârea acestui deficit la aproximativ 6,2% în anul 2026. În acest cadru, gestionarea datoriei publice și menținerea ratingului de credit sunt esențiale pentru a evita creșterea dobânzilor la creditele ipotecare și de consum ale cetățenilor români.