Într-o perioadă marcată de șocuri energetice, presiuni fiscale și tensiuni geopolitice, predictibilitatea a devenit un factor decisiv pentru succesul companiilor și guvernelor. Antonio Vencesla, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria, subliniază că punctele de referință stabile sunt vitale atunci când planurile de afaceri sunt permanent puse la încercare de schimbările profunde. În acest peisaj volatil, capacitatea de a anticipa direcțiile de schimbare oferă un avantaj competitiv real.
Antonio Vencesla propune abandonarea regulii care obligă companiile să se concentreze exclusiv pe rezultatele trimestriale, în favoarea unei viziuni de decenii. El argumentează că orientarea pe termen scurt poate crea o aparență de progres, dar adesea prin amânarea investițiilor în cercetare, dezvoltare sau resurse umane. Această abordare riscantă poate slăbi capacitatea de inovare și adaptare, în timp ce gândirea pe termen lung asigură o reziliență sporită în fața crizelor.
Eficiența deciziilor pe termen lung este susținută de date concrete, precum analiza McKinsey Global Institute asupra a 615 companii americane. Această cercetare a demonstrat că organizațiile orientate spre viitor au depășit competitorii, înregistrând o creștere cumulată a veniturilor de 47% și a profitului de 81% în perioada 2001–2014. Un exemplu de angajament pe termen lung este investiția de aproximativ 300 de milioane de euro anunțată de JTI pentru o nouă fabrică la Ștefăneștii de Jos.
În ceea ce privește politicile publice, succesul acestora depinde de o evaluare realistă a reacțiilor pieței și de o implementare etapizată. Predictibilitatea nu înseamnă rigiditate, ci comunicare clară și introducerea schimbărilor într-un interval de timp rezonabil. Guvernele trebuie să evite schimbările bruște care pot genera perturbări economice, preferând cadre fiscale multianuale și o aplicare mai eficientă a legislației pentru a crește veniturile bugetare fără a majora taxele.
Schimbările fiscale abrupte, precum ajustările de accize, pot accelera creșterea comerțului ilicit și pot eroda baza de impozitare. Conform studiului Novel, comerțul ilicit cu produse din tutun în România a crescut la aproape 14%, de la 10,5% în luna mai, atingând un nivel record în ultimii zece ani. Această activitate ilegală cauzează pierderi de aproximativ 700 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 0,2% din PIB, afectând obiectivele de consolidare fiscală ale țării.
Instabilitatea economică și volatilitatea piețelor sunt fenomene globale care forțează atât actorii privați, cât și autoritățile să își revizuiască strategiile de gestionare a riscurilor. În contextul actual, deciziile de politică publică trebuie să echilibreze nevoia de finanțare a cheltuielilor publice cu necesitatea de a menține un mediu de afaceri stabil. O abordare bazată pe date și pe dialog poate proteja atât integritatea pieței, cât și veniturile statului.