Piața muncii din România înregistrează în iulie 2026 o evoluție complexă, marcată de creșteri salariale care nu reușesc să acopere ritmul inflației. Conform datelor furnizate de INS, Eurostat și ANOFM, deși veniturile nominale sunt mai mari, puterea de cumpărare a salariatului a suferit o scădere reală. Această situație este cauzată de un decalaj între avansul veniturilor și creșterea prețurilor la bunuri și servicii în economie.
Datele Institutului Național de Statistică arată că, în iulie 2026, câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.820 de lei, reprezentând o creștere de 1,5% față de luna iunie. Comparativ cu iulie 2025, salariul mediu net a avansat cu 5,5%, însă indicele câștigului salarial real a fost de doar 97,5%. Această cifră indică faptul că puterea de cumpărare a scăzut cu aproximativ 2,5%, deoarece rata anuală a inflației a fost de 8,16% în aceeași perioadă.
Sectorul serviciilor a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri, cu o inflație de 11,28% într-un an, urmat de mărfurile nealimentare și alimentele. În ceea ce privește nivelurile de remunerare, există diferențe masive între domenii, de peste 10.000 de lei net pe lună. Cele mai mari câștiguri au fost în programare și consultanță IT, cu 13.464 de lei, și în extracția petrolului și gazelor, cu 13.140 de lei, în timp ce în pescuit și acvacultură media a fost de 3.023 de lei.
Din perspectiva costului muncii, România rămâne una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană. În 2025, costul mediu al unei ore de muncă a fost de 13,6 euro, comparativ cu media UE de 34,9 euro. România ocupa astfel al doilea cel mai mic loc în clasament, după Bulgaria, care avea un cost de 12 euro pe oră. Deși decalajul față de restul Europei se reduce prin creșteri salariale, costul orar din România reprezenta doar aproximativ 39% din media europeană.
Analiza cererii de forță de muncă relevă o rată a locurilor de muncă vacante de doar 0,5%, cea mai mică din Uniunea Europeană, în timp ce media UE era de 2%. În evidențele ANOFM apăreau peste 34.000 de locuri disponibile, însă majoritatea erau destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare și gimnaziale, reprezentând peste 53,5% din total. Cererea este concentrată în special pe meserii precum conducători auto de transport rutier, manipulanți de mărfuri și curieri.
În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, România se confruntă cu o rată de ocupare de 69% în rândul persoanelor cu vârste între 20 și 64 de ani, fiind a doua cea mai mică din UE după Italia. În același timp, productivitatea muncii a scăzut în trimestrul al doilea al anului 2026, cu 0,8% raportată la persoana ocupată. Această scădere a productivității, în contrast cu creșterile din restul Uniunii Europene, reprezintă o provocare pentru sustenabilitatea veniturilor pe termen lung.
context_missing: false