Piața românească de factoring a atins un volum de 5,08 miliarde EUR în primul semestru al anului 2026, conform studiului realizat de Ipsos România la comanda Asociației Române de Factoring. Această cifră reprezintă o creștere de 3,9% față de perioada similară din 2025, când volumul a fost de 4,89 miliarde EUR. Dacă se ia în calcul corectarea efectului deprecierii leului față de euro, evoluția este de 6,6%, deși în termeni reali, raportat la o inflație de aproximativ 10%, volumele sunt în ușoară scădere.
Evoluția pieței de factoring se produce într-un context macroeconomic dificil, caracterizat de o economie aflată în contracție. Datele provizorii publicate de INS indică faptul că PIB-ul a scăzut cu 0,7% în primul semestru al anului 2026, în timp ce consumul final al gospodăriilor a suferit o reducere de 2,5%. Mai mult, producția industrială a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni, iar volumul comerțului cu amănuntul a înregistrat o scădere de 5,7%.
În ciuda acestor cifre, indicatorii de utilizare a serviciilor de factoring au arătat o creștere semnificativă a activității. Numărul companiilor finanțate a crescut cu 19,2%, însă relațiile comerciale finanțate au avansat mult mai rapid, cu 45,6%. Se observă un nou tipar de utilizare: companiile cedează creanțe asupra unui număr tot mai mare de debitori, de la o medie de 2,45 la 2,99 debitori per aderent, folosind acest instrument ca pe o soluție sistematică de trezorerie.
Semnalul de alarmă vine de la disciplina de plată, unde întârzierea maximă raportată a urcat constant la 35 de zile în primul semestru al anului 2026, de la 15 zile în perioada similară din 2025. Această tendință este confirmată de numărul de insolvențe, care a crescut cu 12,4%, atingând 3.855 de firme și PFA. Conform analizei Coface pe datele ONRC, acesta este cel mai ridicat nivel de insolvențe pentru un prim semestru din ultimii opt ani, afectând în special sectoarele agricultură, construcții și activități profesionale.
Factoringul de export a înregistrat o creștere de 35,2%, ajungând la 625,5 milioane EUR, depășind cu mult ritmul exporturilor de bunuri ale României, care au avansat cu doar 3,0%. În segmentul intern, sectoarele cu cele mai mari volume au fost FMCG, Autovehicule și echipamente, Silvicultură, prelucrare lemn și construcții, precum și Metale și chimicale. De asemenea, se observă o descentralizare geografică, ponderea București-Ilfov în numărul de aderenți interni scăzând de la 31,3% la 29,9%.
Contextul economic general este marcat de riscuri de stagflație, o situație în care economia stagnează în timp ce prețurile rămân ridicate. Această perspectivă a fost menționată și de Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, care a indicat perspective rezervate sau chiar negative pentru economia României în 2026. În acest scenariu, inflația a început să scadă de la 10,4% în iunie la 6,17% în august, însă rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană.