Peste 5.250 de companii românești au intrat în insolvență în primele nouă luni ale anului 2026, conform unei analize realizate de CITR. Această cifră indică o creștere de aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului trecut, marcând cel mai înalt nivel de insolvențe înregistrat din anul 2018 încoace. Datele, bazate pe estimările ONRC, evidențiază o schimbare semnificativă în structura riscului economic din România.
Analiza subliniază o creștere alarmantă în segmentul companiilor mari, cele cu cifre de afaceri de peste 4 milioane de euro, unde numărul procedurilor de insolvență a crescut cu 141%, fiind de mai mult decât dublu. În același timp, firmele cu active de peste 1 milion de euro au înregistrat o creștere de 65% a insolvențelor față de perioada comparabilă din 2025. Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, avertizează că acest fenomen schimbă natura riscului, deoarece companiile mari sunt adesea finanțate de furnizorii lor.
Sectorul agriculturii și cel al construcțiilor generează aproape 90% din creșterea numărului de insolvențe. Din cele aproximativ 230 de insolvențe suplimentare față de anul trecut, peste 190 provin din agricultura (94 de cazuri) și construcții (97 de cazuri). În agricultura, numărul de proceduri a avansat cu 52,5%, sector devenind al doilea cel mai puțin profitabil din economie, în timp ce rata creditelor neperformante a urcat de la 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026.
Din punct de vedere regional, Nord-Estul prezintă cea mai rapidă creștere a insolvențelor, cu un avans de 21,8%. În această zonă, Vasluiul și-a dublat numărul de proceduri, Bacăul a crescut cu 48,5%, iar Suceava cu 42,1%. Alte județe cu creșteri semnificative sunt Bistrița-Năsăud (77,6%), Vrancea (69,0%) și Arad (41,2%). Singura regiune cu o scădere a insolvențelor este Nord-Vestul, înregistrând o reducere de 5,7%, cu scăderi în Cluj, Bihor și Sălaj.
Bucureștiul rămâne principalul centru al insolvențelor din țară, cu peste 860 de cazuri, ceea ce reprezintă 18% din totalul național, deși cu o creștere modestă de 4,1%. Expertul Paul-Dieter Cîrlănaru explică faptul că, atunci când o companie mare intră în insolvență, amortizorul economic dispare, iar dificultățile de plată se transmit în lanț către furnizori. Instrumentele de restructurare preventivă pot decide dacă o afacere este salvată sau pierdută.
Monitorizarea insolvențelor prin codurile CAEN oferă o imagine clară asupra vulnerabilităților economice, în timp ce sectoare precum comerțul și industria prelucrătoare înregistrează scăderi ușoare de proceduri. În contextul actual, stabilitatea lanțurilor de credit comercial depinde de capacitatea companiilor de a absorbi șocurile financiare și de a gestiona restanțele comerciale concentrate în firmele subcapitalizate.