Aproximativ jumătate dintre români nu dețin un fond de urgență care să le permită gestionarea unor cheltuieli neprevăzute sau a unei eventuale pierderi a veniturilor. Această lipsă de protecție financiară îi face pe cetățeni vulnerabili într-un context economic marcat de incertitudine și de presiuni constante asupra bugetelor gospodăriilor. Situația generează riscuri atât la nivel individual, cât și pentru întreaga societate, în condițiile în care orice dificultate financiară punctuală poate destabiliza bugetele celor care trăiesc de la o lună la alta.
Paul Kasprovschi, Research & Evaluation Director la GRF și Brand Strategist, a subliniat acest fenomen în cadrul evenimentului KRUK Summit of Now – TRAIECTORIA FINANCIARĂ A DECIZIILOR. El a explicat faptul că absența acestor rezerve financiare pune o presiune mare pe societate, deoarece orice eveniment neprevăzut poate declanșa o situație complicată. Conform expertului, această lipsă de protecție reflectă o instabilitate care afectează capacitatea de adaptare a populației la realitățile economice actuale.
Analizând modul în care românii se raportează la bani și riscuri, Paul Kasprovschi a comparat comportamentul populației cu fotbalul, menționând că aceștia stau mai bine la apărare, dar sunt mai slabi la atac. Deși aproximativ 80% dintre români știu cum să se protejeze împotriva fraudelor financiare, doar circa 15% înțeleg corect dinamica dobânzilor. Acest paradox arată că prudența excesivă împotriva riscurilor poate împiedica accesul la oportunitățile de investiții și la creșterea prosperității.
Expertul a observat că în România lipsesc o clasă medie solidă din punct de vedere al educației financiare și o zonă de echilibru între prudență și risc. În loc de acest mijloc, există două extreme: o prudență excesivă și, în același timp, un apetit ridicat pentru riscuri, vizibil în segmentul de populație atras de criptoactive. Această polarizare indică o lipsă de experiență în luarea deciziilor financiare și o educație financiară insuficientă pentru majoritatea cetățenilor.
O altă barieră majoră este percepția culturală și emoțională legată de investiții, mulți considerând că acestea sunt rezervate exclusiv persoanelor bogate. Datele indică faptul că participarea la investiții crește odată cu nivelul veniturilor, existând o diferență clară între persoanele care câștigă sub 9.000 de lei pe lună și cele care depășesc acest prag. Persistența convingerii că oamenii sunt prea săraci pentru a investi îi menține pe mulți în afara pieței.
Comportamentul financiar al populației este influențat de nivelul de venituri și de educația financiară disponibilă. În România, segmentarea veniturilor sub și peste pragul de 9.000 de lei pe lună evidențiază modul în care accesul la instrumente de creștere a capitalului este limitat pentru o parte semnificativă din societate. Această structură economică accentuează decalajul dintre cei care pot economisi și cei care trăiesc fără o marjă de siguranță.