Seceta severă care afectează debitul Dunării a impus măsuri de urgență la centrala nucleară de la Cernavodă, afectând direct performanța financiară a Nuclearelectrica. Directorul general al companiei, Mihai Gioară, a confirmat că situația este una fără precedent în istoria operațională a producătorului național de energie. Din cauza nivelului scăzut al apei, necesar pentru răcirea reactoarelor, unitățile 1 și 2 au fost oprite controlat, ceea ce a dus la o revizuire a prognozelor de venituri pentru anul viitor.
Impactul financiar este semnificativ, Nuclearelectrica propunând acționarilor rectificarea Bugetului de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2026. Conform datelor, veniturile estimate vor scădea cu 14,9%, iar profitul brut estimat va fi de aproximativ 1,4 miliarde lei, adică cu 41,5% sub nivelul bugetat inițial. Daniel Adam, directorul financiar al companiei, a subliniat că această scădere a profitabilității este de natură conjuncturală și nu afectează gradul de îndatorare al entității. Proiectele de investiții majore, precum retehnologizarea Unităților 1 și a Unităților 3 și 4, rămân în siguranță.
Situația operațională a fost marcată de oprirea Unității 2 în perioada 4-30 mai, din cauza unei defecțiuni tehnice la transformator, urmată de oprirea controlată a Unității 1 pe 28 iulie și a Unității 2 pe 13 august. Aceste decizii au fost luate pentru a proteja siguranța nucleară, deoarece debitul Dunării a scăzut sub pragul necesar pentru funcționarea sistemelor de răcire. Compania estimează că ambele unitate vor fi repuse în producție la data de 1 noiembrie 2026, în funcție de prognozele hidrologice pe termen lung.
Pentru a preveni astfel de crize în viitor, Nuclearelectrica monitorizează proiectul Bala 2, care vizează restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala. Acest proiect strategic ar putea ajuta la regularizarea debitelor de apă și la creșterea rezilienței infrastructurii de răcire a reactoarelor în perioadele de secetă. Mihai Gioară a menționat că investițiile în infrastructura de mediu sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice, asigurând astfel continuitatea producției de energie electrică în condiții de risc hidrologic.
Compania a notificat toți partenerii contractuali privind aplicarea clauzei de forță majoră, o măsură necesară pentru protejarea intereselor comerciale în acest context excepțional. În paralel, echipa de management lucrează la identificarea unor soluții tehnice suplimentare pentru a asigura redundanța alimentării cu apă. Scopul final este de a reduce riscul ca unitățile nucleare să fie oprite din cauza deficitului de apă, transformând acest eveniment într-un caz singular în viitorul operațional al Nuclearelectrica.
Centrala nucleară de la Cernavodă deține o capacitate instalată de aproximativ 700 MW pentru fiecare dintre cele două reactoare, contribuind cu aproximativ o cincime din producția totală de energie electrică a României. Nuclearelectrica este o companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, deținând o cotă de 82,49% din acțiuni, fiind un pilon central în securitatea energetică națională.