Partidele PSD și PNL negociază intens direcția economică pe care o va urma viitorul guvern condus de Luca Niculescu. Disputa politică este alimentată de datele Institutului Național de Statistică, care arată că, deși scăderea economiei s-a oprit, aceasta rămâne mai mică decât în anul precedent. În serie brută, economia este cu 0,2% mai mică, iar în serie ajustată sezonier, scăderea este de 1,9%, ceea ce pune presiune pe deciziile politice viitoare.
PSD solicită renunțarea la măsurile de austeritate pentru a ajuta populația pe termen scurt, propunând reducerea deficitului prin colectarea mai eficientă a taxelor. Victor Negrescu, prim-vicepreședinte al PSD, a declarat că partidul nu dorește continuarea politicilor de austeritate. Partidul acceptă consolidarea fiscală, însă sub rezerva unei schimbări a direcției economice și a asumpirii unei majorități parlamentare de către PNL și UDMR, conform cerințelor transmise premierului desemnat.
Din partea PNL, președintele Ilie Bolojan susține că cheltuielile statului nu trebuie să crească, punând accent pe consolidarea economiei pe termen mediu și lung. PNL este dispus să voteze guvernul Luca Niculescu, însă nu intenționează să participe la guvernare alături de PSD. Argumentul PNL se sprijină pe faptul că investițiile au fost singura componentă care a compensat scăderile economice, adăugând aproximativ 4,3 puncte procentuale la PIB.
Impactul măsurilor de austeritate asupra cetățenilor este evident în datele economice recente. În trimestrul al doilea din 2026, prețurile au crescut cu 10,7%, în timp ce consumul populației a scăzut cu 3,1%. Conform datelor INS, populația a cheltuit cu aproximativ 7% mai mulți lei pentru a primi mai puține bunuri și servicii. Această presiune a venit și din creșterea impozitelor nete pe produse, care a înregistrat o majorare de aproximativ 29% față de anul trecut.
Sub Guvernul Bolojan, investițiile publice au crescut cu 25 de miliarde de lei în primele opt luni, fiind finanțate în proporție de 69,2% din fonduri europene nerambursabile. Formarea brută de capital fix a crescut cu 19,9% față de trimestrul al doilea din 2025, ajutând la oprirea scăderii PIB-ului. Totodată, deficitul bugetar a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni, de la 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent, conform Ministerului Finanțelor.
Contextul fiscal este influențat și de ratingul oferit de agenția S&P, care a menținut nota BBB- pentru România, dar cu perspectivă negativă. Această perspectivă condiționează stabilitatea ratingului de continuarea reducerii deficitului în anii 2027 și 2028. În acest context, deciziile noului guvern vor influența direct dobânzile pe care statul le plătește băncilor și stabilitatea costului creditelor pentru cetățeni.