Guvernul pregătește o rectificare bugetară de urgență, care urmează să fie discutată vineri în cadrul ședinței de Guvern. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat că procesul de finalizare a documentului este în curs, cu scopul de a publica textul astfel încât acesta să poată fi prezentat în cadrul ședinței de mâine. Această manevră financiară este considerată esențială pentru acoperirea unor necesități primare care au apărut în perioada actuală.
Obiectivele principale ale acestei rectificări vizează sectorul sănătății, prin intermediul Ministerului Sănătății și al Casei de Sănătate, precum și sectorul agriculturii, prin Ministerul Agriculturii. Alexandru Nazare a subliniat că este imperativ ca aceste ajustări să fie realizate într-un mod care să mențină echilibrul fiscal. Guvernul urmărește să respecte țintele de deficit bugetar stabilite pentru anul 2026, luând în calcul și perspectivele de încasare pentru cererile de plată 5 și 6 de la finalul anului.
Ministerele deținute de stat au solicitat suplimentări bugetare care însumează o sumă de 60 de miliarde de lei, o cerere pe care ministrul a considerat-o exagerată. Alexandru Nazare a declarat că România nu își permite să aloce sume de o asemenea magnitudine și că trebuie să existe responsabilitate în gestionarea acestor cereri. Deși sumele solicitate sunt semnificative, rectificarea de urgență este gândită pentru nevoi critice, în timp ce o a doua operațiune este planificată pentru noiembrie.
Strategia financiară pentru restul anului include două etape distincte de ajustare a bugetului de stat. Prima rectificare, programată pentru finalul lunii octombrie, va aborda urgențele și creșterea dobânzilor, care au înregistrat o majorare de peste 26% în acest an. A doua rectificare, de reglaj, este prevăzută pentru finalul lunii noiembrie, având termenul limită de 30 noiembrie. Această a doua etapă va avea rolul de a regla situația bugetară pentru închiderea anului fiscal.
Un factor de incertitudine care poate influența aceste decizii este legat de granturile din cadrul PNRR. Există riscul ca anumite sume transmise către Comisia Europeană pentru evaluare să nu fie acordate, ceea ce ar pune presiune pe deficitul bugetar. Ministerul Finanțelor monitorizează aceste perspective înainte de ultima rectificare a anului, pentru a asigura stabilitatea financiară și respectarea limitelor de cheltuieli într-un spațiu fiscal limitat.
În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, ținta de deficit pentru întregul an este de 6,2% din PIB în termeni cash și de 6% în termeni ESA. La primele nouă luni ale anului, deficitul bugetar a fost de 78,3 miliarde lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Această valoare indică o diminuare anuală de 1,5 puncte procentuale față de perioada similară a anului precedent, când deficitul a fost de 102,47 miliarde lei, respectiv 5,31% din PIB.