Ministerul Finanțelor a reușit să atragă 2,63 miliarde de lei prin organizarea a trei licitații de titluri de stat, desfășurate joi la sediul BNR. Aceste operațiuni au avut loc în condiții de cerere ridicată, în special pentru obligațiunile cu scadență în anul 2033, unde interesul investitorilor a depășit de trei ori valoarea prevăzută în prospect. Rezultatele licitațiilor indică faptul că statul s-a împrumutat la randamente mai mici decât cotațiile de cumpărare ale fixingului BNR.
În cadrul acestor licitații, obligațiunile cu scadența pe 27 iulie 2033 au atras o cerere de 1,499 miliarde de lei, de la o valoare de 500 de milioane de lei din prospect, fiind adjudicate la un randament mediu de 6,95%. De asemenea, certificatele de trezorerie cu scadență în mai 2027 au înregistrat o cerere de 1,994 miliarde de lei, de aproape trei ori valoarea de 700 de milioane de lei, fiind adjudicate la un randament de 6,16%. Obligațiunile cu scadență în 2031 au atras 785 de milioane de lei, fiind adjudicate la un randament de 6,76%.
Scăderea randamentelor titlurilor de stat a avut un impact direct asupra portofoliilor fondurilor de pensii private, generând câștiguri pentru participanți. Fondurile Pilonului II au înregistrat joi un câștig de circa 74 de milioane de lei la titlurile de stat în lei, ceea ce reprezintă, în medie, 8,68 lei per participant. Acest fenomen apare deoarece prețul unui titlu de stat crește atunci când scade randamentul cerut de cumpărători. Fondul NN a înregistrat cel mai mare câștig, de aproximativ 24,2 milioane de lei.
Alte fonduri au beneficiat de această evoluție a prețurilor, printre acestea AZT Viitorul Tău, cu o estimare de 14,8 milioane de lei, Metropolitan Life, cu 11,9 milioane de lei și Vital, cu 7,6 milioane de lei. Lista câștigurilor include și fondurile Aripi, cu 6,9 milioane de lei, BCR, cu 4,7 milioane de lei și Pensia Noastră, cu 4,1 milioane de lei. În luna octombrie, câștigul mediu per participant la titlurile de stat în lei a ajuns la aproximativ 382 de lei, de la sfârșitul lunii septembrie.
Evoluția randamentelor de pe fixingul BNR a arătat scăderi pe mai multe scadențe, de la 6,51% la 6,44% pentru șase luni și de la 6,57% la 6,52% pentru 12 luni. La scadența de trei ani, randamentul a coborât de la 6,73% la 6,70%, iar la cinci ani de la 6,90% la 6,88%. Randamentul pentru titlurile pe termen de zece ani a rămas constant la 7,18%. Această scădere a randamentelor pe termen scurt poate fi influențată de reinvestirea banilor de la serii de titluri care au ajuns la scadență.
Contextul economic general este marcat de o perioadă de ajustări, în condițiile în care datele privind rectificarea bugetară indică o scădere economică de 0,4% pentru anul 2026. De asemenea, inflația a atins nivelul de 3,6%, influențând deciziile de finanțare și așteptările investitorilor pe piețele internaționale. Aceste dinamici macroeconomice contribuie la volatilitatea randamentelor și la modul în care statul și fondurile de pensii gestionează activele pe termen lung.