Ministerele din România au transmis solicitări pentru o sumă totală de 60 de miliarde de lei în cadrul procesului de rectificare bugetară. Această cerere de fonduri reprezintă aproximativ 3% din Produsul Intern Brut al țării, o valoare considerată extrem de ridicată de autorități. Ministerul Finanțelor a încercat să limiteze aceste cheltuiri în discuțiile cu alte instituții, având în vedere spațiul fiscal foarte restrâns de care dispune statul.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România nu își permite să aloce fonduri de o asemenea magnitudine în acest moment. El a susținut că sumele solicitate de ordonatorii de credințe sunt exagerate și că este necesară o abordare responsabilă în gestionarea bugetului. Este important de menționat că cele 60 de miliarde de lei reprezintă doar cererile transmise de ministere, nu și suma pe care Guvernul a decis efectiv să o distribuie.
Executivul planifică două rectificări bugetare până la finalul anului curent pentru a gestiona situația financiară. Prima etapă, programată pentru sfârșitul lunii octombrie, va viza în principal acoperirea nevoilor urgente din sistemul sanitar și plata dobânzilor la împrumuturile statului. Alexandru Nazare a subliniat că aceste dobânzi au înregistrat o creștere de peste 26% în acest an, generând o presiune suplimentară asupra bugetului de stat.
A doua rectificare bugetară este prevăzută pentru sfârșitul lunii noiembrie și va avea rolul de a ajusta bugetul în funcție de realitatea veniturilor și cheltuielilor. Guvernul dorește ca prima etapă să rezolve problemele critice care nu pot fi amânate, fără a aproba automat toate cererile ministeriale. Ulterior, în noiembrie, autoritățile vor putea evalua mai clar necesarul de fonduri pentru ultimele săptămâni ale anului în curs.
Deciziile privind rectificarea sunt complicate și de incertitudinea legată de fondurile europene din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Cererile de plată trimise către Comisia Europeană se află în proces de evaluare, iar orice sumă care nu va fi aprobată va pune presiune pe bugetul de stat. În acest context, gestionarea atentă a deficitului este esențială pentru stabilitatea financiară a administrației publice.
În primele nouă luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 78,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Această cifră este comparabilă cu nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025, când deficitul a fost de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB. România își propune pentru anul 2026 o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB în termeni cash și de 6% din PIB conform metodologiei europene ESA.