Matei Lucescu, fondator și CEO al Fabricii Grivița, a prezentat procesul de reconstrucție a unui brand cu o tradiție de peste un secol în cadrul conferinței Made in Romania. Antreprenorul a subliniat că misiunea de a readuce pe piață un nume cunoscut de generațiile anterioare implică transformarea unei moșteniri istorice într-un business modern, capabil să funcționeze eficient în economia actuală, depășind provocările logistice și financiare.
Istoria companiei este una îndelungată, începând cu anul 1869, când industriașul german Erhard Luther a deschis în București o berărie care a devenit rapid una dintre cele mai importante din Capitală. Această unitate de producție a obținut chiar și titlul de furnizor al Curții Regale a României. Ulterior, în anii 40, fabrica a fost naționalizată și a primit denumirea de Grivița, pentru ca în perioada comunismă să fie cunoscută sub numele de Gambrinus.
Reînvierea brandului nu se rezumă doar la marketing, ci necesită investiții masive și capacitatea de a inova pentru a asigura eficiența costurilor. Matei Lucescu a explicat faptul că alegerea numelui Grivița a avut o componentă culturală, fiind un brand parte din patrimoniul local, cunoscut de părinții și bunicii românilor. Totuși, succesul depinde de rezistența antreprenorului în fața presiunilor multiple care apar în timpul construcției unei afaceri.
Un obstacol major identificat de CEO este dificultatea de a trece de la o idee de business la o companie scalabilă, din cauza barierei de acces la retail. Retailerii impun condiții stricte, solicitând branduri deja consacrate, de exemplu prin integrarea în top 10 branduri din România, pentru a permite intrarea pe rafturi. Această situație creează un cerc vicios, deoarece o companie nouă are nevoie de vânzări pentru a deveni cunoscută, dar nu poate vinde fără prezența în magazine.
Pe lângă retail, accesul la finanțare reprezintă o altă provocare critică pentru antreprenorii aflați la început de drum. Matei Lucescu a menționat că băncile manifestă o reticență sporită atunci când trebuie să finanțeze afaceri noi, ceea ce complică procesul de dezvoltare. Această presiune financiară se adaugă dificultăților de a convinge partenerii și instituțiile de valoarea unui business care încearcă să își construiască poziția pe piață.
Discuțiile de la conferința Made in Romania au evidențiat importanța brandului de țară și a valorii care poate fi extrasă din infrastructura industrială existentă. Deși România nu pornește întotdeauna de la zero, este necesară modernizarea și punerea în circulație a resurselor și know-how-ului deja existente. Scopul final este transformarea acestor elemente de patrimoniu în valoare economică, comercială și culturală pentru următoarele generații de antreprenori.