Marja de dobândă a băncilor din România, reprezentând diferența dintre dobânda percepută la credite și cea plătită la depozite, a fost în ultimul deceniu mai mică decât în Polonia și Ungaria. Această concluzie provine dintr-o analiză realizată de Federația Patronală FinBan, bazată pe date oficiale de la BCE și BNR. Documentul urmărește să demonstreze că băncile românești nu obțin profituri exagerate din dobânzi, contrar unor percepții recente.
Analiza comparativă pe o perioadă de zece ani, de la august 2016 până în iulie 2026, arată că media marjei în România a fost de 2,52 puncte procentuale. În aceeași perioadă, Ungaria a înregistrat o medie de 2,56 pp, iar Polonia 3,18 pp. Deși România a avut constant cel mai ridicat risc de țară printre cele trei economii, spațiul de profit al băncilor a rămas inferior celor din regiune, ceea ce indică o presiune accentuată a concurenței.
Sectorul creditelor ipotecare arată o tendință similară de scădere a marjelor. În iulie 2026, diferența dintre dobânda la creditele noi pentru locuințe și cea la depozitele noi la termen a fost de doar 1,31 puncte procentuale în România. Această valoare este semnificativ mai mică decât în Cehia, unde este de 1,87 pp, în Ungaria, cu 3,13 pp, sau în Polonia, unde ajunge la 3,27 pp. România deține cea mai mică diferență din regiune de 18 luni consecutiv.
Structura creditelor s-a schimbat radical, cu o migrare masivă către dobânzile fixe. În ianuarie 2026, ponderea creditelor de consum cu dobândă fixă a ajuns la 89%, în timp ce cea a celor cu dobândă variabilă a scăzut la 8%. La capitolul credite ipotecare, ponderea dobânzii variabile a scăzut de la 68% la 32% în ultimul interval analizat. Această schimbare mută riscul fluctuației dobânzilor de la client către instituțiile bancare.
În ceea ce privește creditele de consum, acestea s-au ieftinit mai rapid decât depozitele. Între februarie 2024 și iulie 2026, dobânda la creditele noi de consum în lei a scăzut de la 12,76% la 10,59%, în timp ce dobânda la depozitele noi la termen a coborât de la 5,53% la 5,03%. Astfel, marja dintre aceste două tipuri de produse s-a redus de la 7,23 pp la 5,56 pp, reflectând o competiție intensă pe piața de retail.
Contextul macroeconomic din România a fost marcat de o inflație ridicată, care a ajuns la 9,69% în decembrie 2025, după ce media anuală în 2025 a fost de 7,3%. În acest regim, dobânda de politică monetară a BNR a fost menținută la 6,50% pe tot parcursul anului. Chiar și cu aceste costuri ale banilor ridicate, băncile au absorbit creșterea costului de finanțare fără a transfera întreaga presiune asupra prețului creditelor ipotecare.