Premierul desemnat Luca Niculescu a prezentat detalii despre programul de guvernare, care include două măsuri majore pentru economia țării. Acestea sunt adoptarea unei Strategii Naționale de Competitivitate și instituirea unui Consiliu Național de Productivitate. Propunerile vin ca răspuns la avertismentele mediului de afaceri privind riscul pierderii investițiilor în comparație cu restul Europei, într-un moment în care economia românească se confruntă cu provocări structurale semnificative.
Strategia Națională de Competitivitate va fi construită pe doi piloni principali, reprezentând inovarea și finanțarea creșterii. Această strategie va analiza harta capacităților productive, lanțurile de furnizori și dependențele critice, luând în calcul și cererea externă. Planul vizează corelarea strategiilor sectoriale și identificarea lanțurilor industriale strategice, precum și armonizarea criteriilor pentru ajutoarele de stat, pentru a elimina fragmentarea decizională dintre autoritățile care gestionează fondurile europene.
Coordonarea acestui proces de strategie va fi asigurată de un Comitet Interministerial pentru Politică Industrială, având secretariatul tehnic permanent la Ministerul Economiei. Guvernul intenționează să pregătească, împreună cu asociațiile patronale, portofoliul de proiecte pentru Fondul European de Competitivitate și Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. De asemenea, se vor analiza scheme de ajutor de stat pentru industriile curate, inclusiv pentru fabrici de baterii de stocare, panouri fotovoltaice, turbine eoliene și autoturisme electrice.
O altă componentă importantă este instituirea unui Consiliu Național de Productivitate cu statut independent. Acest organism va coordona analizele privind productivitatea și le va transforma în recomandări concrete pentru prioritățile de reformă ale țării. Consiliul va utiliza experiența Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, a BNR și a INS, bazându-se pe modelul consiliilor de productivitate din statele OCDE și pe studiul OCDE aflat în curs de realizare pentru România.
Aceste propuneri de reformă apar după ce peste 4.000 de companii mari din România au semnalat necesitatea unui plan de creștere a competitivității. Mihai Bordeanu, șeful Dacia, a subliniat că îmbunătățirea poziției economice a țării necesită investiții în infrastructură, energie mai ieftină și o flexibilizare a legislației muncii. Fără aceste schimbări, România riscă să piardă capitalul necesar dezvoltării pe termen lung.
Aceste direcții de guvernare se încadrează într-un set mai larg de măsuri economice propuse pentru perioada următoare. Programul de guvernare al lui Luca Niculescu include și alte decizii fiscale și de suport pentru sectorul auto, precum eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri sau modificări ale programului Rabla, care va viza exclusiv mașinile fabricate în Europa.