Moneda națională trece printr-o perioadă de depreciere, în timp ce costul împrumuturilor pentru statul român este în creștere. În primele trei săptămâni ale lunii octombrie, leul a pierdut 1,36% în raport cu euro, ceea ce înseamnă o scădere de 7,18 bani. Cursul a evoluat de la 5,2777 la începutul lunii până la 5,3485 la data de 23 octombrie, semnalând o tendință de scădere a valorii monedei în fața valutei europene.
Situația cursului valutar pune Banca Națională a României într-un impas decizional între controlul inflației și menținerea competitivității. Economistul șef al ING Bank, Valentin Tătaru, explică faptul că o depreciere prea mare ar crește rapid costul bunurilor importate, afectând economia. Totuși, limitarea acestei deprecierei poate duce la o deteriorare a competitivității costurilor, deoarece costurile interne cresc mai repede decât cele ale partenerilor comerciali, forțând o ajustare prin aprecierea reală a monedei.
Paralel cu evoluția cursului, randamentele titlurilor de stat pe termen de 10 ani au înregistrat creșteri semnificative. După o perioadă de volatilitate în jurul valorii de 7%, randamentele au urcat la 7,14%, atingând chiar 7,22% pe 22 octombrie. Această mișcare coincide cu deprecierea leului și reflectă o presiune crescută. Datele arată că după 2021, randamentul acestor obligațiuni a crescut accelerat din cauza majorărilor de dobânzi la nivel global, depășind pragul de 6% în anul 2022.
Incertitudinea politică și acumularea rapidă a datoriei contribuie la creșterea primei de risc solicitate de investitori. De asemenea, ponderea nerezidenților în deținerile de titluri de stat a scăzut la 16,7% în iulie 2026, de la un nivel de aproximativ 24–25% în anul 2024. Deși vânzarea acestor titluri nu implică neapărat o ieșire de valută, scăderea interesului investitorilor străini indică o diminuare a apetitului pentru activele exprimate în lei.
Viitorul stabilității economice depinde de capacitatea noului Guvern de a implementa măsuri de consolidare fiscală credibile. Piețele vor monitoriza dacă România își poate finanța deficitul fără a deteriora riscul de credit. Dacă deprecierea monedei, creșterea dobânzilor și scăderea investițiilor se suprapun, există riscul unei retrogradări a țării în categoria Junk, ceea ce ar accentua dificultățile de finanțare și ar crește costurile pentru întreaga economie.
Evoluția indicatorilor macroeconomici precum inflația și randamentele obligațiunilor este strâns legată de modelul de creștere adoptat. România încearcă tranziția de la un model bazat pe consum către unul fondat pe investiții și productivitate. Această schimbare de paradigmă este un proces de durată, în care trecerea de la inflație și salarii mari către o economie stabilă necesită o gestionare atentă a balanței externe și a deficitului bugetar.