Industria auto din România se confruntă cu o perioadă de risc accentuat, marcată de o scădere semnificativă a producției și de pierderea a zeci de mii de locuri de muncă. Conform raportului INFINEXA Insights, în primul semestru al anului 2026, producția locală de autovehicule a înregistrat o scădere de 12,7%. Această evoluție negativă contrastează puternic cu dinamica pieței europene, care a cunoscut o creștere de 5,7% în aceeași perioadă de analiză.
Datele colectate de INFINEXA prin analiza a 2.325 de companii din lanțul auto românesc evidențiază o ruptură între cererea din Uniunea Europeană și capacitatea de producție din România. În timp ce inmatriculările de autoturisme în Europa au crescut, la nivel local s-au observat scăderi majore în puncte cheie de producție. Mai exact, la Mioveni scăderea a fost de 17,7%, în timp ce la Craiova producția a scăzut cu aproximativ 7%.
Adrian Lotrean, CEO INFINEXA, explică faptul că indicatorul insolvențelor nu reflectă corect amploarea deteriorării sectorului. Scăderea industriei se manifestă mai degrabă prin relocarea fabricilor și pierderea locurilor de muncă, deoarece companiile străine aleg să închidă facilitățile locale pentru a se muta în afara României. Din acest motiv, procesul de degradare începe prin reducerea personalului și a marjelor, înainte ca dificultățile să ajungă în statisticile oficiale de insolvență.
Situația ocupării este critică, deoarece în ultimii cinci ani, companiile monitorizate au pierdut 30.683 de salariați, deși cifra de afaceri a crescut nominal cu 35,1%. Presiunea este agravată de creșterea costurilor: costul orar al muncii în industria prelucrătoare a crescut cu 64% între 2021 și 2025, iar energia industrială a fost cu 43% mai scumpă decât în Spania în a doua jumătate a anului 2025. Marja netă a întregului perimetru a coborât la 1,70% în 2025.
Viitorul sectorului depinde de capacitatea de a migra către tehnologiile de înaltă valoare, precum bateriile, electronica și software-ul. România nu deține încă un proiect de producție de celule de baterii la scară industrială, ceea ce limitează competitivitatea. Dacă ajustarea ocupării se menține la un ritm de 2-3% pe an, sectorul ar putea pierde încă între 12.000 și 18.000 de locuri de muncă până în anul 2028, conform estimărilor furnizate de experți.
Impactul economic al unei eventuale pierderi a unui model major de producție ar putea fi devastator pentru bugetul de stat. Raportul estimează că veniturile bugetare directe ar putea scădea cu aproximativ 380-530 milioane de euro pe an până în 2030. În plus, pierderile aferente exporturilor ar putea atinge valori de ordinul a 2-3 miliarde de euro anual, afectând semnificativ balanța comercială a țării.