Industria alimentară traversează o perioadă de instabilitate economică, fiind afectată de creșterea costurilor la energie, materii prime și transport. Tensiunile geopolitice, precum conflictul din zona Golfului sau situația din Ucraina, precum și fenomenele climatice extreme, precum seceta sau El Niño, generează o presiune constantă asupra întregului lanț de producție. Această situație obligă companiile să gestioneze un echilibru fragil între creșterea prețurilor și limitarea volumelor de vânzări.
Efectele climatice și politice sunt extrem de severe, impactând agricultura și procesarea de la nivel global. În Europa de Vest, perioadele de caniculă și seceta pot crește inflația alimentară cu peste un punct procentual în perioada următoare. Atradius estimează că prețurile globale ale alimentelor vor înregistra o creștere de 11,6% în anul 2026 și de încă 4,8% în anul 2027, pe fondul acestor constrângeri de ofertă.
În România, consumatorii devin tot mai atenți la bugetul disponibil, însă nu alegă exclusiv cele mai ieftine produse. Datele arată că brandurile mainstream și mărcile private premium au câștigat cote de piață, indicând o migrare către zona de mijloc a pieței. Această schimbare de comportament pune retailerii și producătorii într-o poziție dificilă, deoarece trebuie să echilibreze costurile de achiziție cu așteptările consumatorilor care caută valoare, nu doar preț minim.
Sectorul de retail se confruntă cu o competiție intensă, în care marile lanțuri de distribuție au un avantaj prin puterea de negociere și accesul la finanțare. Pe de altă parte, producătorii și companiile mici sunt mai vulnerabile la creșterile de costuri la energie și forță de muncă. Această presiune se reflectă și în riscul de credit, deoarece companiile mici au o capacitate redusă de a absorbi volatilitatea și de a gestiona marjele de profit înguste.
Problema financiară devine una de lichiditate, în special în contextul în care termenele de încasare a creanțelor se prelungesc. În România, companiile se confruntă cu o creștere a duratei de încasare a creanțelor, ceea ce poate compromite fluxul de numerar. Într-o industrie cu rotație rapidă, capacitatea de a onora obligațiile financiare la timp devine la fel de critică precum volumul vânzărilor, transformând riscul comercial într-un risc de credit de actualitate.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate ridicată, influențată și de blocajele logistice, precum cel de pe Canalul Sulina, care afectează costurile transportului cerealelor. Această instabilitate este susținută de o presiune pe prețuri cauzată de o cerere aproape nelimitată față de o ofertă de marfă limitată. Astfel, dinamica piețelor este dictată de o intersecție între constrângeri de aprovizionare și schimbări structurale în comportamentul de consum.