Sistemul fiscal aplicat veniturilor pensionarilor din România generează presiune financiară din cauza cumulului de taxe și a lipsei de indexare a pensiilor. Pensionarii care încasează sume de peste 3.000 de lei plătesc un impozit de 10% pentru partea care depășește acest prag neimpozabil. Începând cu luna august 2025, la aceste rețineri se adaugă și contribuția la sănătate de 10%, aplicată tot pentru suma care trece de pragul de 3.000 de lei.
Calculul reținerilor pentru un pensionar cu o pensie brută de 4.000 de lei arată impactul direct asupra banilor disponibili. Pentru partea de 1.000 de lei care depășește plafonul, se reține o contribuție la sănătate de 10%, adică 100 de lei. Din pensia brută se scad plafonul de 3.000 de lei și cei 100 de lei pentru sănătate, rămânând 900 de lei. Asupra acestor 900 de lei se aplică impozitul de 10%, de 90 de lei, rezultând o sumă netă de 3.810 lei.
Avocatul Nicolae Enciu explică faptul că, din punct de vedere juridic, impozitul nu reprezintă o anomalie, deoarece pensia este considerată venit în Codul fiscal. Totuși, statul a recunoscut statutul special al acestui venit prin majorarea pragului neimpozabil de la 2.000 la 3.000 de lei, o schimbare introdusă prin Legea nr. 244/2024 începând cu octombrie 2024. Problema majoră este însă suprapunerea acestor taxe într-o perioadă de stagnare a veniturilor.
Presiunea financiară este accentuată de faptul că pensiile nu au fost indexate nici în anul 2025, nici în anul 2026, în condiții de creștere a prețurilor. Nicolae Enciu subliniază că, spre deosebire de salariați, pensionarii nu au nicio modalitate de a-și mări veniturile, neputând cere măriri sau schimba locul de muncă. Avocatul susține că o politică fiscală echilibrată ar trebui să trateze pensia contributivă ca pe un drept câștigat, nu ca pe o sursă de colectare.
Argumentul statului privind necesitatea veniturilor pentru buget și faptul că un salariat cu același venit plătește mai mult este unul real, conform analizei juridice. Totuși, impactul cumulativ al impozitului de 10%, al contribuției la sănătate și al lipsei de indexare afectează sever puterea de cumpărare. Pensionarii care au plătit contribuții o viață întreagă se trezesc acum cu sume lovite de multiple taxe simultan, în timp ce costul vieții crește.
În contextul economic actual, gestionarea veniturilor și a taxelor rămâne un subiect critic pentru stabilitatea financiară a cetățenilor. Deși legislația fiscală stabilește praguri de neimpozabilitate pentru a proteja veniturile mici, cumulul de măsuri aplicate peste pragul de 3.000 de lei pune sub semnul întrebării capacitatea de absorbție a acestor rețineri de către persoanele cu venituri limitate.