Liderul liberal Ilie Bolojan a abordat subiectul controversat al supraimpozitării contractelor de muncă part-time, recunoscând că această măsură nu reprezintă o soluție justă din punct de vedere economic. Totuși, acesta a precizat că orice revenire asupra acestei decizii depinde în mod direct de planurile bugetare pe care le va adopta noul guvern. Politicianul a subliniat că orice cheltuială nouă asumată de stat trebuie să fie susținută de venituri reale, nu de proiecții optimiste.
În ceea ce privește alegerea creșterii cotei de TVA în detrimentul altor reforme, Ilie Bolojan a explicat faptul că restructurarea companiilor de stat sau a aparatului administrativ nu puteau fi realizate rapid. Procesele de audit, procedurile juridice și negocierile necesare pentru astfel de schimbări ar fi durat luni de zile. Într-un context în care deficitul bugetar scăpa de sub control, România risca suspendarea sau blocarea fondurilor europene esențiale, impunând soluții fiscale cu efect imediat.
Ilie Bolojan a criticat și fenomenul pe care l-a numit „aristocrația bugetară”, referindu-se la șefii din sectorul public care încasează salarii de 10.000 de euro și bonusuri. Problema principală nu este nivelul acestor venituri, ci decalajul dintre sumele plătite și calitatea serviciilor oferite de companiile de monopol sau instituțiile de stat. Conform fostului premier, aceste remunerații ar fi justificate doar dacă ar fi dublate de proiecte concrete și modernizări reale ale sistemului.
De asemenea, politicianul a explicat de ce a cerut oprirea proiectului care viza eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, invocând riscul bugetar uriaș. Deși consideră că taxarea proporțională cu orele lucrate este o abordare de bun-simț, aplicarea ei fără o strategie fiscală coerentă ar putea destabiliza bugetul țării. El a reiterat că orice formulă legislativă care reduce veniturile statului trebuie să mențină echilibrul financiar, având în vedere presiunea critică pe deficit.
Ilie Bolojan a acuzat totodată PSD de inconsecvență, menționând că promisiunile făcute în timpul campaniei nu se regăsesc în noul program de guvernare. El a subliniat că, deși adversarii săi au criticat dur creșterea TVA, aceștia nu au propus măsuri echivalente în programul lor actual. Politicianul a punctat că nu este un populist și că deciziile economice trebuie luate în funcție de realitățile bugetare, nu prin promisiuni de tipul indexării pensiilor fără acoperire.
Gestionarea bugetului de stat și stabilitatea fiscală sunt elemente critice pentru menținerea funcționalității sistemelor de sănătate și educație. În România, presiunea pe veniturile statului este un factor determinant pentru stabilitatea macroeconomică, iar deciziile privind taxarea sau reformele administrative influențează direct capacitatea de investiții a țării și accesul la resurse financiare externe.