Guvernul României pregătește un plan de investiții semnificativ, cu sume cuprinse între 800 de milioane și 1,5 miliarde de euro, pentru a crește reziliența țării la secetă și inundații. Conform Programului de guvernare 2026–2028, aceste fonduri vor fi direcționate către lucrări de infrastructură și măsuri de protecție în bazinele hidrografice. Obiectivul principal este adaptarea la schimbările climatice prin intervenții structurate pe regiuni, vizând atât reducerea pierderilor de apă, cât și gestionarea riscurilor de inundații până în anul 2030.
Implementarea acestui plan va urma un calendar strict pe mai mulți ani, începând cu anul 2026. În prima etapă, autoritățile vor prioritiza intervențiile necesare, vor pregăti proiectele tehnice și vor identifica sursele de finanțare împreună cu Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Banca Europeană de Investiții (BEI). În anul 2027, accentul se va pune pe reorganizarea Administrației Naționale „Apele Române”, instituția care gestionează resursele de apă, precum și pe pregătirea operaționalizării Mecanismului economic al apei în administrațiile bazinale.
Lucrările de construcție și intervențiile propriu-zise sunt programate să aibă loc în perioada 2028–2030. Acestea vor include proiecte de retenție, restaurare și protecție a resurselor hidrice, pentru a combate efectele fenomenelor extreme. Finanțarea acestor proiecte va fi asigurată prin fonduri europene, resurse de la Administrația Fondului pentru Mediu și împrumuturi de la instituții financiare internaționale, totul în limitele deficitului bugetar asumat de statul român.
Daniel Alexandru, șeful serviciului de agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), avertizează că fenomenele meteorologice extreme au crescut frecvența în ultimele două decenii. Specialistul subliniază că Dobrogea este cea mai vulnerabilă zonă la secetă, însă și regiunile precum Moldova, Câmpia Română, Câmpia de Vest și zonele din sudul și vestul țării sunt expuse. Aceste zone resimt intens deficitul de precipitații și temperaturile ridicate, care apar chiar și în perioadele de primăvară sau toamnă.
Pe lângă infrastructură, guvernul propune adoptarea unei Strategii Naționale pentru Combaterea Deșertificării. Daniel Alexandru explică faptul că deșertificarea este un proces de lungă durată, diferit de seceta temporară, deoarece implică transformări chimice și biologice care degradează solul. Din cauza acestor schimbări, fermierii ar putea fi nevoiți să își modifice structura culturilor și să utilizeze rotația plantelor, deoarece anumite culturi, precum porumbul în sudul țării, încep să fie afectate direct de lipsa apei.
Fenomenele meteorologice extreme, precum seceta sau inundațiile, sunt indicatori clari ai schimbărilor climatice care afectează stabilitatea resurselor naturale. În România, aceste schimbări impun o gestionare mai riguroasă a bazinelor hidrografice și a infrastructurii de apă pentru a preveni degradarea solului și pierderea fertilității acestuia. Deciziile de adaptare vor implica atât intervenții tehnice de mare amploare, cât și schimbări în practicile agricole de către operatorii economici.