Instabilitatea politică de la nivelul Guvernului pune în pericol ratingul suveran al României, existând un risc real de retrogradare la categoria „junk”. Malgorzata Krzywicka, analist la Fitch Ratings, a subliniat că menținerea actualului calificativ depinde direct de capacitatea statului de a prezenta o traiectorie fiscală credibilă. Situația devine critică pe măsură ce criza politică se prelungește, afectând predictibilitatea necesară pentru reducerea deficitului bugetar.
Procesul de formare a unui nou guvern este marcat de dificultăți, după ce președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Acesta trebuie să își întocmească echipa și să obțină votul în Parlament, într-un context legislativ fragmentat. Malgorzata Krzywicka a observat că ceea ce ar fi trebuit să fie o remaniere scurtă s-a transformat într-o criză prelungită, depășind jumătatea lunii septembrie fără o rezolvare clară.
Din punct de vedere fiscal, România are nevoie de o ajustare de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru a stabiliza creșterea datoriei publice pe termen mediu. Fitch estimează că deficitul bugetar pentru anul 2026 va fi de aproximativ 5,9% din PIB, o cifră situată sub ținta de 6,2%. Pentru a atinge un deficit de 3% din PIB, este esențială elaborarea unui buget pentru 2027 și îmbunătățirea colectării taxelor.
În prezent, obligațiunile românești sunt tranzacționate la randamente apropiate de cele ale statelor cu rating speculativ, România având cele mai mari costuri de finanțare din Uniunea Europeană. Deși reacția piețelor a fost descrisă de Malgorzata Krzywicka drept „relativ benignă”, datorită intrărilor de fonduri europene, riscurile rămân ridicate. O accelerare a economiei nu va putea înlocui necesitatea unei ajustări bugetare, deoarece creșterea economică singură nu rezolvă problemele de deficit.
Alte agenții de rating monitorizează de asemenea evoluția țării, în special S&P Global, care urmează să revizuiască ratingul la începutul lunii viitoare. În acest context, stabilitatea bugetară este pusă la încercare de o economie afectată de inflație ridicată și creștere slabă. Fără o reformă a colectării taxelor, spațiul pentru noi reduceri de cheltuieli rămâne limitat, având în vedere măsurile de austeritate deja adoptate.
Contextul economic actual este marcat de o monitorizare atentă a indicatorilor de creștere și de impactul deciziilor politice asupra stabilității macroeconomice. În perioada de monitorizare, piața urmărește capacitatea statului de a gestiona deficitul și de a menține încrederea investitorilor. Această perioadă de incertitudine este amplificată de faptul că ritmul de creștere economică este estimat să rămână sub nivelurile de dinaintea pandemiei.