România are nevoie de un program național de locuire accesibilă pentru a rezolva provocările economice și sociale actuale, a avertizat Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) și Confederația Patronală Concordia. În cadrul evenimentului Affordable Housing Summit Romania 2026, reprezentanții au subliniat necesitatea unor mecanisme eficiente pentru a transforma politicile în proiecte concrete. Situația este critică, având în vedere că accesul la locuințe este devenit una dintre cele mai mari probleme ale țării.
Datele arată un paradox major în piața rezidențială românească. Deși în anul 2025, 93,2% dintre români locuiau într-o locuință deținută de gospodărie, iar 92% nu aveau un credit ipotecar, aproximativ 40,4% dintre cetățeni trăiau în spații supraaglomerate. Această cifră este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care se situează la nivelul de 16,8%. Constantin Sebeșanu, președintele FIDES Concordia, a menționat că deținerea unei proprietăți nu garantează calitatea vieții necesară.
Costurile pentru achiziția unui locuință sunt prohibitorești pentru majoritatea populației. Pentru un apartament de 55 mp, achiziționat cu un avans de 15% și un credit pe o perioadă de 25 de ani, rata lunară ar consuma 56,3% din salariul mediu net. După achitarea cheltuielilor de bază, unui salariat i-ar mai rămâne doar 47 de euro pe lună. Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a amintit că programul „Prima Casă” a fost esențial pentru ieșirea din criza din perioada 2009–2011.
Problema este agravată de creșterea restanțelor la plăți. În ultimii patru ani, restanțele la chirii, rate, utilități sau cumpărături în rate au crescut de la 9,4% în 2021 la 18,5% în 2025. Colliers România indică faptul că doar 1% dintre români locuiți într-o casă cumpărată cu credit ipotecar în derulare, iar doar 7% stau în chirie. Aceste valori sunt mult sub nivelul din zona euro, unde ratele de chirie și creditare sunt de 35% și 27%.
Soluția propusă implică crearea unui cadru legislativ adaptat și a unui hub național pentru locuire accesibilă. Acest hub ar trebui să unească autoritățile, investitorii, instituțiile financiare și dezvoltatorii pentru a identifica proiecte și a elimina blocajele administrative. De asemenea, se recomandă utilizarea parteneriatelor public-private și a societăților de investiții imobiliare de tip REIT. Aceste instrumente ar putea atrage capital privat pe termen lung pentru dezvoltarea locuințelor destinate închirierii.
Din punct de vedere al finanțării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene indică faptul că politica de coeziune 2021-2027 include investiții de peste 500 milioane de euro pentru locuințe sociale și accesibile. Totuși, Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, a precizat că principala dificultate nu este lipsa banilor, ci absența unei strategii coordonate. Venera Vlad, din cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a susținut că lipsesc mecanismele pentru utilizarea eficientă a fondurilor disponibile.