Datele definitive furnizate de Institutul Național de Statistică conturează o imagine a încetinirii economiei românești, trecând de la o creștere modestă la o perioadă de scădere. După un avans real de 1,1% în anul 2024, Produsul Intern Brut a crescut cu doar 0,8% în 2025. În primul semestru al anului 2026, economia a intrat pe teritoriu negativ, PIB-ul fiind cu 0,6% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, conform datelor de pe seria brută.
În anul 2024, economia a avut o valoare de 1.767,5 miliarde lei în prețuri curente, înregistrând o creștere reală de 1,1% față de 2023. Estimarea definitivă a fost mai mare decât varianta semidefinitivă, care indica un avans de 0,9%. Structura datelor arată diferențe mari între sectoare, unde construcțiile au avut o contribuție de +1,0 punct procentual, în timp ce industria a înregistrat o scădere de -2,8 puncte procentuale, iar agricultura a scăzut cu 0,8 puncte procentuale.
Anul 2025 a înregistrat un PIB de 1.929,93 miliarde lei în prețuri curente, cu o creștere reală de 0,8% față de anul precedent. Această cifră a fost revizuită ușor în sus față de varianta provizorie de 0,7%. În acest an, sectorul construcțiilor a contribuit cu +0,7 puncte procentuale, volumul activității crescând cu 6,9%, în timp ce industria a rămas stagnantă, la 99,9% față de anul anterior. Comerțul, transporturile și HoReCa au avut o contribuție negativă de -0,1 puncte procentuale.
În primul semestru al anului 2026, economia a continuat să scadă, PIB-ul fiind cu 1,6% sub nivelul perioadei comparabile din 2025 pe seria ajustată sezonier. Construcțiile au rămas un motor pozitiv, cu o contribuție de +1,2 puncte procentuale și un volum al activității cu peste 15% mai mare. În schimb, consumul final al gospodăriilor a avut o contribuție negativă de -1,9 puncte procentuale, iar industria a scăzut cu aproximativ 0,6 puncte procentuale.
Florin Jianu, Președinte al IMM România, a declarat că această evoluție se traduce pentru întreprinderile mici și mijlocii prin reducerea consumului și scăderea comenzilor. El a subliniat că România trebuie să accelereze investițiile publice și private, absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor din PNRR. Conform acestuia, nu se pot relansa economia prin noi poveri asupra companiilor care se confruntă deja cu o cerere în scădere și presiune asupra lichidității.
Evoluția indicatorilor macroeconomici reflectă o tranziție a modelului de creștere de la unul bazat pe consum către unul susținut de investiții și infrastructură. Această schimbare structurală pune accent pe necesitatea de a menține continuitatea proiectelor de construcții și de a mobiliza capitalul privat pentru a compensa slăbirea cererii interne și a unor sectoare productive precum industria sau comerțul.