Economia României traversează o perioadă de stagnare și recesiune în anul 2026, fiind afectată de multiple factori macroeconomici și decizii politice. Măsurile din pachetele de reformă adoptate începând cu luna august 2025 au dus la creșterea fiscalității și a costurilor pentru mediul de afaceri, impactând 80% dintre întreprinderi. La aceste presiuni s-au adăugat creșterea prețului energiei electrice cu 60,91% în decembrie 2025 și o inflație anuală care a depășit pragul de 10% în aprilie 2026.
Inflația a reprezentat o provocare majoră, atingând un nivel de 10,85% în luna mai 2026, înainte de a scădea ușor spre finalul anului. Datele INS arată că în august 2026 rata anuală a inflației a fost de 6,2%, însă presiunea asupra costurilor rămâne ridicată. În special, războiul din Golful Persic a determinat o creștere a prețurilor la combustibili, afectând direct peste 62% dintre companii. Motorina a devenit cu peste 30% mai scumpă, iar benzina cu peste 23% față de anul precedent.
Activitatea industrială a intrat într-o fază de scădere în primele șapte luni ale anului, reflectând o lipsă de dinamism în investiții. Industria bunurilor de capital a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 5%, în timp ce industria bunurilor de folosință îndelungată a scăzut cu 3,8%. Această evoluție negativă este însoțită de o scădere a consumului final al gospodăriilor de aproape 2,5%, ceea ce contribuie la recesiunea economică observată încă din primul trimestru al anului.
Sectorul HoReCa și transporturile au fost printre cele mai afectate, contribuind negativ la evoluția PIB-ului. În sectorul de comerț, transporturi și hoteluri s-a înregistrat o scădere a activității de 3,1%, iar în sectorul IT&C activitatea a scăzut cu 4,1%. În HoReCa, prețurile au crescut cu 10,76% într-un an, reflectând transferul costurilor de energie și combustibil către consumatorul final. Instabilitatea politică este resimțită de 55,50% dintre antreprenori, afectând încrederea în economie.
Implementarea PNRR a prezentat deficiențe semnificative, ne reușind să crească reziliența industriei prin proiecte de digitalizare sau energie verde. Obiectivele de infrastructură au fost reduse, autostrăzile de la 429 km la 257 km și căile ferate de la 328 km la 220 km. De asemenea, s-a renunțat la componentele privind producția de baterii și panouri fotovoltaice. Această lipsă de investiții strategice a limitat capacitatea de dezvoltare a unui lanț valoric național în domeniul energiei regenerabile.
Contextul geopolitic rămâne unul instabil, cu riscuri de sabotaj și tensiuni internaționale care influențează piețele de energie și mărfuri. În România, criza politică din 2026 a transformat incertitudinea într-o criză economică reală, afectând capacitatea de guvernare. Această situație, combinată cu creșterea birocrației și a taxelor locale, a dus la un număr record de societăți radiate sau în insolvență, punând sub semnul întrebării viitorul IMM-urilor.