România a încheiat primele nouă luni ale anului 2026 cu un deficit bugetar de 78,3 miliarde de lei, o valoare în scădere față de 102,47 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului 2025. Această evoluție reprezintă o reducere de peste 24 de miliarde de lei în termeni nominali, ceea ce înseamnă o scădere de peste 23%. Raportat la Produsul Intern Brut, deficitul a coborât de la 5,31% la 3,81%, marcând o diminuare de 1,5 puncte procentuale.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 522,69 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 11,9% față de perioada similară din anul precedent. Principalul motor al acestui avans a fost taxa pe valoarea adăugată, încasările nete din TVA totalizând 118,27 miliarde de lei, o creștere de 24,8%. Această evoluție a fost susținută de majorarea încasărilor brute din TVA cu 21,4%, ca urmare a modificărilor cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025.
Pe partea de cheltuieli, statul a înregistrat o creștere de 5,5%, totalizând 601 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului. Un aspect critic evidențiat de Ministerul Finanțelor este creșterea costurilor cu dobânzile pentru datoria publică, care au ajuns la 50,63 miliarde de lei. Această sumă reprezintă un avans de 10,69 miliarde de lei față de anul trecut, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 26,8% a cheltuielilor cu dobânzile.
În contrast cu creșterea costurilor cu dobânzile, cheltuielile de personal au înregistrat o scădere de 4,43 miliarde de lei, ajungând la 122,25 miliarde de lei. Această diminuare a fost determinată de reducerea unor sporuri pentru anumite categorii de angajați din sectorul public și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale. Totodată, investițiile publice au cunoscut un avans semnificativ de peste 25 de miliarde de lei, atingând valoarea de 107,77 miliarde de lei.
Fondurile europene au jucat un rol esențial în susținerea acestor investiții, contribuind cu 48,95 miliarde de lei la buget, o valoare cu 39,8% mai mare decât în 2025. Din totalul investițiilor realizate, suma de 65,6% a reprezentat plăți pentru proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, inclusiv componenta PNRR. Ministerul Finanțelor a subliniat că, deși deficitul a scăzut, presiunile asupra finanțelor publice rămân active, în special în contextul costurilor ridicate cu datoria publică.
Guvernul continuă să monitorizeze execuția bugetară cu scopul de a respecta obiectivul fiscal stabilit pentru întregul an. România își menține ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul 2026, considerând că ultimele trei luni vor fi decisive pentru atingerea acestui prag. Deciziile de management financiar vor trebui să asigure acoperirea tuturor cheltuielilor noi prin venituri certe, pentru a evita acumularea de presiuni suplimentare asupra bugetului viitor.