România se confruntă cu o perioadă de instabilitate economică și politică marcată de suprapunerea conflictelor de la graniță peste problemele interne și presiunile asupra nivelului de trai, a declarat Daniel Dăianu. Președintele Consiliului Fiscal a avertizat că aceste turbulențe reprezintă o provocare majoră pentru stabilitatea țării. Evenimentul a avut loc la lansarea celei de-a doua ediții a Indexului Sentimentului Economic NewMoney.ro – INSCOP, desfășurat la Academia de Studii Economice din București.
Daniel Dăianu a descris situația actuală ca fiind un „război civil” și un „El Nino economic”, subliniind necesitatea de luciditate din partea politicienilor. Economistul a menționat că există un risc real ca câștigurile obținute prin corecția bugetară să fie consumate de evoluțiile de pe plan internațional. În acest context, viteza de implementare a ajustărilor este crucială. El a adăugat că băncile centrale vor continua să înăspțească condițiile de politică monetară, ceea ce poate influența traiectoria inflației.
Analiza viitorului economic indică o recesiune de aproximativ 1% în anul 2026, însă Daniel Dăianu nu anticipează o recesiune în 2027. Deși inflația urmează să se reducă, acesta a precizat că nivelul prețurilor nu va scădea neapărat. În ceea ce privește măsurile de protecție, economistul a susținut că plafonarea prețurilor la produsele de bază ar trebui prelungită pentru a asigura stabilitatea. El a subliniat că această recomandare nu este o formă de populism, ci o necesitate de luciditate.
Datele barometrului economic arată că populația rămâne într-o zonă de pesimism, deși s-a observat o ușoară ameliorare a percepției generale. Indicele sentimentului economic a urcat de la -39,5 puncte în iunie la -38,1 puncte în septembrie, pe o scală de la -100 la +100. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a explicat că această evoluție indică o normalizare a incertitudinii, deoarece oamenii încep să își adapteze deciziile la dificultățile care par să persiste.
Inflația percepută rămâne principalul motiv pentru care românii sunt îngrijorați, 86,1% dintre respondenți anticipând creșteri de prețuri în următoarele șase luni. Totodată, veniturile reprezintă o sursă de presiune, deoarece 42,3% dintre cei chestionați au raportat o scădere a veniturilor în ultimele 12 luni. Totuși, se observă o creștere a intențiilor de economisire: interesul pentru cumpărarea de euro a urcat de la 17% la 24,1%, iar pentru depozitele bancare în lei, de la 20,6% la 27,4%.
Contextul geopolitic rămâne unul tensionat, cu implicații directe asupra securității și economiilor europene. În timp ce Kremlinul menține o poziție neschimbată privind negocierile de pace cu Ucraina, discuțiile internaționale continuă pe multiple paliere. Aceste dinamici externe, care includ și presiuni asupra resurselor energetice, contribuie la incertitudinea menționată de experți, afectând direct stabilitatea economică și capacitatea de planificare a populației din România.