Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, a analizat miercuri, 28 octombrie, posibilele direcții de modificare a regimului fiscal în România. În cadrul emisiunii „Harta de impact”, acesta a subliniat că Guvernul ar putea interveni asupra unor categorii de venituri pentru a crește încasările la bugetul de stat. Obiectivul principal al acestor acțiuni ar fi reducerea deficitului bugetar, într-un context în care presiunea pentru echilibrarea finanțelor publice rămâne ridicată.
În ceea ce privește segmentul câștigurilor de capital, Dan Manolescu a indicat faptul că există excepții care ar putea fi supuse unor modificări. În prezent, dobânzile sunt taxate cu 10%, chiriile cu 8%, iar veniturile din lichidare sunt impozitate cu 10%. Expertul a menționat că se așteaptă ca ministerul să revizuiască aceste cote, însă a precizat și că astfel de măsuri ar putea aduce la buget doar zeci sau sute de milioane de lei, fiind insuficiente pentru nevoile statului.
O altă problemă majoră vizează procedura de infringement deschisă de Comisia Europeană privind taxarea veniturilor din câștigurile de capital realizate prin intermediari români. Această procedură a apărut deoarece Comisia consideră că separarea intermediarilor români de ceilalți din UE reprezintă o discriminare și o încălcare a tratatului. Dan Manolescu a sugerat două variante de soluționare: extinderea taxării către actorii străini sau eliminarea acestui tip de taxare prin aplicarea unei cote generale de 16% pentru toate acțiunile vândute direct sau prin bursă.
Situația financiară a statului este marcată de necesitatea de a reduce deficitul bugetar cu aproximativ 20 de miliarde de lei până în 2027. Dan Manolescu a observat că, din cauza declarațiilor recente, posibila creștere a taxelor pare momentan parcată, ceea ce ar putea însemna că anul viitor nu vor exista creșteri fiscale. Totuși, el a avertizat că pregătirea unui buget pentru anul 2027 va fi extrem de dificilă, având în vedere țintele de consolidare fiscală.
Reducerea deficitului la nivelul de 3% reprezintă o provocare majoră pentru autorități, din cauza costurilor mari implicate. Dan Manolescu a explicat că plățile pentru dobânzi și dotările din zona militară sunt elemente care îngreunează atingerea acestui prag. Presiunea pe bugetul de stat este accentuată de aceste cheltuieli obligatorii, care limitează capacitatea Guvernului de a implementa alte măsuri de reducere a deficitului fără a afecta alte sectoare.
Gestionarea deficitului bugetar este un proces complex care implică echilibrarea cheltuielilor cu veniturile fiscale într-un cadru de stabilitate economică. În România, respectarea limitelor de deficit impuse de normele europene este esențială pentru menținerea încrederii investitorilor și a disciplinei fiscale. Deciziile privind rectificările bugetare și modificările de impozitare au un impact direct asupra capacității statului de a finanța serviciile publice și proiectele de infrastructură.