Curtea de Conturi a validat oficial cifrele privind execuția bugetară a României pentru anul 2024, confirmând un deficit al bugetului general consolidat de 163,6 miliarde lei. Această sumă, echivalentă cu aproximativ 32 de miliarde de euro, reprezintă un nivel de 9,3% din PIB. România se confruntă cu o situație financiară critică la nivel european, fiind singura țară din blocul comunitar care s-a apropiat periculos de pragul de 10% deficit bugetar, o performanță descrisă ca fiind istoric negativă.
Analiza execuției bugetare pe bază de numerar indică un deficit de 157 de miliarde de lei, adică 31,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 8,9% din PIB. Datele arată că resursele au fost direcționate către trei direcții majore. O parte semnificativă din bani s-a dus către plata dobânzilor la datoriile acumulate anterior, în contextul unei creșteri spectaculoase a costurilor cu serviciul datoriei publice. Plățile efectuate pentru aceste dobânzi au ajuns la 34,7 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 153,2% față de anul 2020.
O altă componentă majoră a cheltuielilor a fost reprezentată de utilizarea Fondului de Rezervă Bugetară pentru suplimentări masive. Prin aceste credite bugetare, care au însumat aproape 60 de miliarde de lei, Guvernul a direcționat fonduri suplimentare către instituții cheie. Printre beneficiarii acestor alocări se numără Ministerul Dezvoltării, Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor, prin intermediul capitolului Acțiuni Generale. Acestea au fost cheltuieli care au depășit planificarea inițiată de stat.
Ritmul de creștere a cheltuielilor publice a depășit semnificativ evoluția veniturilor, fiind alimentat de majorări salariale și de creșterea pensiilor. Raportul Curții de Conturi subliniază faptul că modelul fiscal actual este profund nesustenabil, deoarece statul a cheltuit sume mari, dar a încasat venituri reduse. În anul 2024, veniturile bugetare au reprezentat doar 34,1% din PIB, ceea ce a plasat România pe locul 26 din 27 în Uniunea Europeană la capitolul colectare de venituri.
În procesul de audit au fost identificate și artificii contabile care au influențat cifrele raportate. La categoria Venituri a fost inclusă o sumă estimată de 10,5 miliarde de lei sub denumirea de „Venituri suplimentare încasate din digitalizare”. Această sumă a fost o proiecție introdusă fără un fundament real în execuția efectivă, având rolul de a umfla cifrele pe hârtie. Această practică a contribuit direct la adâncirea prăpastiei bugetare și la dificultatea de a gestiona deficitul real.
În cadrul Uniunii Europene, monitorizarea deficitului bugetar este esențială pentru stabilitatea economică, regulile de ascetizare impunând ținte stricte pentru statele membre. România se află într-o poziție dificilă, având nevoie de reduceri pentru a respecta normele europene. Situația este agravată de faptul că veniturile colectate sunt printre cele mai mici din blocul comunitar, ceea ce limitează capacitatea de a acoperi cheltuielile curente și serviciul datoriei.