România trebuie să abandoneze modelul de creștere bazat pe acumularea de dezechilibre și să treacă către o dezvoltare susținută de productivitate, investiții, inovare și competitivitate. Această perspectivă a fost oferită de Cosmin Marinescu, în cadrul evenimentului de lansare a celui de-al doilea studiu din cadrul proiectului Economic@BNR, care s-a concentrat pe tema sustenabilității financiare. Mesajul subliniază necesitatea unui parcurs ferm de consolidare fiscal-bugetară pentru stabilitatea economică a țării.
Cosmin Marinescu a semnalat o creștere alarmantă a datoriei publice, observând că ritmul de acumulare a acesteia în ultimii ani a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei. Un aspect critic este faptul că cheltuielile cu dobânzile sunt estimate în bugetul actual la aproximativ 3% din PIB. Reprezentantul a subliniat presiunea financiară prin afirmația că cheltuielile cu dobânzile sunt mai mari decât deficitul la care țara își propune să ajungă.
Consolidarea fiscală trebuie să fie însoțită de o îmbunătățire a calității cheltuielilor publice, astfel încât fondurile europene și investițiile să sprijine creșterea economică. România are nevoie de o revigorare a dinamicii economice după doi ani consecutivi de creșteri subunitare, însă fără a reveni la acumularea unor dezechilibre. Cosmin Marinescu a indicat faptul că reducerea gap-ului de TVA și asigurarea predictibilității cadrului fiscal sunt priorități esențiale pentru acest proces.
În ceea ce privește companiile de stat, este necesară aplicarea unei guvernanțe corporative conform standardelor internaționale și bunele practici OCDE, pentru a asigura disciplina financiară. Aceste entități trebuie să își reducă dependența de bugetul public. Totodată, sectorul privat se confruntă cu probleme structurale precum subcapitalizarea, arieratele, disciplina slabă a plăților și existența unor firme active care nu au salariați, ceea ce afectează sănătatea economică generală.
Deși sectorul bancar prezintă indicatori solizi de lichiditate și solvabilitate, România înregistrează cea mai redusă intermediere financiară din UE, iar companiile locale suportă costuri ridicate de finanțare. Un alt indicator relevant este necesarul brut de finanțare al statului, care a depășit pragul de 10% din PIB. Deși rezervele internaționale și lichiditatea externă oferă protecție, acestea nu pot înlocui necesitatea de a corecta dezechilibrele structurale ale economiei.
Sustenabilitatea finanțelor publice este strâns legată de parcursul european al României și de respectarea criteriilor de convergență nominală. Este necesară o integrare între viteza de convergență reală și respectarea criteriilor nominale pentru a asigura stabilitatea pe termen lung. La evenimentul organizat de BNR au participat reprezentanți ai autorităților, mediului academic, sectorului privat și organizațiilor patronale sau sindicale, printre care Theodor Stolojan și Anca Dragu.