Cluj-Napoca ocupă primul loc în topul celor mai scumpe piețe rezidențiale din România, conform unei analize realizate de VDI.ro. Prețul median pentru apartamentele cu două camere scoase la vânzare în acest oraș este de 3.258 de euro pe metru pătrat. Această cifră evidențiază o discrepanță uriașă față de alte localități, precum Onești, unde prețul median este de doar 975 de euro pe metru pătrat.
Impactul acestor diferențe se resimte direct în puterea de cumpărare a investitorilor. Un cumpărător care dispune de un buget de 100.000 de euro poate achiziționa aproximativ 31 de metri pătrați în Cluj-Napoca, conform datelor din anunțurile analizate. În schimb, în orașul Onești, aceeași sumă ar permite achiziționarea a peste 100 de metri pătrați, ceea ce arată cât de accesibile sunt locuințele în alte regiuni ale țării.
După Cluj-Napoca, piața rezidențială este dominată de stațiunile de la litoral și de centrele regionale. Mamaia prezintă un preț median de 2.579 de euro pe metru pătrat, în timp ce în Mamaia-Sat valorile sunt de 2.363 de euro. Brașovul și Constanța depășesc pragul de 2.200 de euro pe metru pătrat, în timp ce Bucureștiul se situează la un nivel de 2.190 de euro pe metru pătrat, fiind cu aproape 50% mai ieftin decât Cluj-Napoca.
Localizarea în interiorul orașelor influențează semnificativ costurile locuințelor. În București, zona Floreasca este cea mai scumpă, urmată de Herăstrău, unde prețurile depășesc 4.000 de euro pe metru pătrat. În Cluj-Napoca, zona centrală atinge un nivel de preț similar. De asemenea, diferențele dintre locuințele noi și cele vechi sunt marcante în Ploiești, unde noile construcții sunt cu aproape 50% mai scumpe, spre deosebire de Iași, unde apartamentele noi sunt ușor mai ieftine.
Analiza compară și rentabilitatea investiției prin raportul dintre prețurile de vânzare și nivelul chiriilor. În Brăila, perioada necesară pentru recuperarea investiției prin venituri locative este estimată la aproximativ 10 ani. În Cluj-Napoca, acest interval de recuperare a investiției este mult mai lung, ajungând la circa 25 de ani. Această situație este determinată atât de prețurile ridicate de achiziție, cât și de raportul dintre costul locuinței și chiria obținută.
Studiul a fost efectuat pe baza unei baze de date de peste 20.000 de anunțuri active pentru apartamente, acoperind 36 de localități. Este important de menționat că valorile raportate reprezintă prețurile mediane solicitate de vânzători și nu prețurile finale de tranzacționare. Prin urmare, sumele plătite efectiv de cumpărători pentru proprietăți pot fi diferite de cifrele prezentate în analiza VDI.ro, care reflectă doar cerințele inițiale ale ofertanților.