O parte majoră din forța de muncă din România se confruntă cu fenomenul de burnout, conform datelor recente. Studiul Occupational Health Solution (OSH) Pulse 2025 indică faptul că 45% dintre angajații români experimentează această stare de epuizare, o cifră care depășește media raportată la nivelul Uniunii Europene, unde indicatorul este de 37%. Această situație reflectă o presiune sporită asupra angajaților din țara noastră în mediul profesional.
Analiza detaliată a cauzelor arată că 40% dintre lucrătorii din România identifică presiunea timpului sau supraîncărcarea cu sarcini ca fiind principala problemă. În același timp, 24% dintre respondenți menționează că se confruntă cu stări de stres, depresie sau anxietate. Aceste cifre subliniază modul în care gestionarea sarcinilor zilnice și volumul de muncă influențează direct sănătatea psihică a angajaților din piața de muncă locală.
Există și o teamă majoră legată de impactul pe care problemele de sănătate mintală îl pot avea asupra progresului profesional. Studiul relevă faptul că 55% dintre angajații români consideră că dezvăluirea unei astfel de dificultăți le-ar putea afecta negativ cariera. Această percepție este mai pronunțată decât în restul Europei, unde 48% dintre angajați au aceeași temere, ceea ce poate împiedica căutarea ajutorului la timp.
Specialiștii psihoterapeuți avertizează că persoanele cu performanțe ridicate pot ascunde semnele epuizării pentru o perioadă lungă de timp. Aceștia pot continua să își îndeplinească obligațiile profesionale chiar dacă starea emoțională, nivelul de energie sau calitatea somnului se deteriorează constant. Problemele pentru care se cere ajutor includ insomnia, iritabilitatea, oboseala persistentă, dificultățile de concentrare sau diverse simptome fizice care apar în urma stresului.
Pentru a preveni acest fenomen, experții recomandă stabilirea unui volum realist de muncă și definirea unor priorități clare. Este esențial ca angajații să beneficieze de autonomie, să aibă limite privind disponibilitatea în afara programului și să poată discuta liber dificultățile întâlnite. Un mediu de lucru care permite comunicarea și respectă limitele personale poate reduce riscul de a ajunge la un punct de cotitură, precum atacul de panică sau conflictele la serviciu.
Organizația Mondială a Sănătății definește burnout-ul ca fiind un fenomen ocupațional ce este asociat cu stresul cronic de la locul de muncă, atunci când acesta este gestionat insuficient. Este important de menționat că acest fenomen nu este considerat un diagnostic medical în sine, ci o consecință a mediului de lucru neadecvat. Monitorizarea semnelor timpurii, precum izolarea socială sau dificultatea de relaxare, rămâne crucială pentru sănătatea angajaților.