Costul chiriilor în România a înregistrat o creștere de 39% într-un singur an, conform datelor furnizate de INS pentru luna septembrie. Această evoluție reprezintă una dintre cele mai mari scumpiri din ultimul an, depășind creșterile înregistrate la motorină, cu 37,6%, și la benzină, cu 28,4%. În același interval, salariul mediu net a crescut în august cu doar 5,6% față de anul precedent, ajungând la nivelul de 5.688 de lei.
Presiunea economică asupra proprietarilor de locuințe este extrem de ridicată, iar puterea de cumpărare este în scădere. După achitarea ratei la credit și a cheltuielilor zilhide, unui salariat cu venitul mediu îi rămân, în medie, doar 47 de euro pe lună. Tinu Sebeșanu, președintele Federației Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES), consideră că am ajuns la un punct de inflexiune, deoarece prețurile locuințelor cresc mai repede decât veniturile.
În București, prețul mediu pentru un apartament vechi cu trei camere a ajuns la 144.692 de euro în septembrie, o creștere de 9% față de anul trecut. Andrei Sârbu, fondatorul SVN România, precizează că în lei creșterea este de 14,6%, ceea ce înseamnă un preț cu aproximativ 100.000 de lei mai mare decât în anul trecut. Această diferență este accentuată de deprecierea leului, care a atins un maxim istoric de peste 5,35 lei/euro la începutul lui octombrie.
Analiza zonelor din Capitală arată variații semnificative, zona Unirii–Victoriei fiind cea mai scumpă, cu prețuri de 240.000 de euro pentru un apartament vechi cu trei camere. Cel mai mare salt de preț a fost înregistrat în sectorul Crângași, unde costul a crescut cu 27,5%, ajungând la 139.000 de euro. Tinerii se confruntă cu dificultăți majore, deoarece nu pot vinde locuințe vechi pentru a strânge avans sau nu sunt eligibili pentru credite bancare.
Condițiile de locuit din România sunt printre cele mai înghesuite din Uniunea Europeană, cu o medie de 1,1 camere pe persoană. Tinu Sebeșanu explică acest fenomen prin lipsa ofertei, menționând că în ultimele 30 de ani s-au construit sub 2 milioane de locuințe, față de cele 10 milioane de gospodării de la începutul anilor '90. Rata de supraaglomerare în țară depășește 40%, fiind de mai mult de două ori media europeană.
Din 2015, prețurile locuințelor din România au urcat cu 64,8%, o evoluție care depășește media Uniunii Europene, situată la 61,9%. Această tendire de creștere accelerată a costurilor imobiliare față de nivelul veniturilor este o problemă structurală care afectează accesibilitatea locuințelor pentru populația cu venituri medii.