Centrala nucleară de la Cernavodă nu va fi repornită înainte de luna noiembrie, conform informațiilor furnizate de autorități. Decizia este influențată de condițiile hidrologice nefavorabile de pe Dunărea, care afectează capacitatea de producție. Această situație generează temeri privind creșterea costurilor la energie pentru cetățeni pe parcursul lunilor de iarnă și primăvară, pe măsură ce consumul de electricitate va crește odată cu scăderea temperaturilor.
Regimul hidrologic al Dunării este într-un deficit sever, având un debit de doar 1200 de metri cubi pe secundă la intrarea în țară. Această valoare este cu aproape 70% sub media normală pentru această perioadă a anului. Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt Apele Române, a precizat că acesta este cel mai sever deficit din punct de vedere al regimului hidrologic, fiind al treilea val de acest tip. Nivelul este cu 30 de centimetri mai mic decât în momentul închiderii reactorului 2, tendința fiind una de scădere.
Cristian Bușoi, secretar de stat la Ministerul Energiei, a indicat că fereastra de oportunitate pentru repornire ar putea fi începutul lunii noiembrie, deși prognozele nu sunt certitudini. Acesta a subliniat că orice zi în care centrala rămâne închisă duce la creșterea tarifelor, însă a exclus posibilitatea dublării sau a unor creșteri de 50%. Presiunea este exercitată de piața europeană, în special prin prețul gazelor, care produce efecte în cascadă asupra întregului sector energetic.
Asociația Energia Inteligentă estimează că noile oferte de energie pentru 12 luni ar putea ajunge la un preț mediu de 1,67 lei pe kilowatt-oră. Această valoare este cu 22% mai mare decât ofertele comparabile de la toamna anului trecut. Pentru un consumator care utilizează 200 de kilowați-oră pe lună, diferența ar însemna un cost suplimentar de 74 de lei. În funcție de evoluția pieței, scumpirea estimată pentru consumatori poate varia între 50 și 100 de lei pe lună.
Pentru a compensa lipsa energiei produse de centrala de la Cernavodă, care acoperă 20% din consum, autoritățile utilizează importuri, în special din Bulgaria. Alte soluții includ apelarea la centralele de rezervă pe cărbune sau la rezervele Hidroelectrica. În ultimele cazuri, se poate recurge la limitarea sau oprirea temporară a consumului marilor consumatori industriali, cu scopul de a proteja consumul populației. Măsurile sunt necesare pentru a gestiona deficitul de energie în contextul prețurilor europene ridicate.
Gestionarea pieței de energie în România implică o supraveghere constantă a furnizorilor și a infrastructurii de transport. În acest context, autoritatea de reglementare ANRE a implementat un sistem de clasificare a furnizorilor pe culori, o măsură menită să asigure transparența în fața clienților și să faciliteze identificarea serviciilor oferite. Această abordare de transparență vine într-un moment în care stabilitatea prețurilor și securitatea aprovizionării rămân priorități majore pentru întregul sector energetic național.