Unul dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie 2026, conform unei declarații făcute de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. Această estimare de reluare a activității este bazată pe observația creșterii debitului Dunării în ultimele două săptămâni. Totuși, ministrul a subliniat că reluarea efectivă a producției de energie electrică depinde în mod direct de evoluția condițiilor hidrologice din regiune.
Cele două unități nucleare de la Cernavodă sunt oprite din cauza secetei prelungite care a afectat nivelul Dunării și sistemele de răcire. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, în timp ce Unitatea 2 a fost oprită pe 13 august 2026. În condiții obișnuite de funcționare, aceste două reactoare asigură aproximativ 20% din întreaga producție de energie electrică a României, o componentă vitală pentru stabilitatea energetică națională.
Dumitru Chisăliță a explicat faptul că datele actuale indică o posibilă reluare a activității unuia dintre reactoare în aproximativ două săptămâni. Deși debitul Dunării a crescut recent, termenul de la jumătatea lunii noiembrie rămâne o estimare și nu o dată fixă. Dacă prognozele hidrologice se vor schimba, data stabilită pentru repornirea reactorului poate fi modificată pentru a asigura respectarea tuturor cerințelor de securitate nucleară.
Situația a fost critică în perioada de octombrie, când nivelul Dunării în zona Cernavodă coborâse la minus 259 de centimetri. Această valoare se situa la doar trei centimetri peste pragul operațional de minus 262 de centimetri, limitând alimentarea cu apă. Pentru a ameliorarea situația, Administrația Națională „Apele Române” a decis suplimentarea de urgență a apei prin utilizarea acumulării Iezer, situată pe valea Mostiștei, pentru a ajuta instalațiile.
Nuclearelectrica a precizat că ambele unități se află într-o stare de oprire sigură și că securitatea este garantată prin sisteme redundante și echipe de specialiști. Compania a menționat că situația afectează exclusiv producția de energie electrică, nu siguranța reactorului. Repornirea va avea loc numai după ce se îndeplinesc condițiile care permit desfășurarea activității în siguranță, având în vedere că instalațiile sunt proiectate pentru diverse condiții hidrologice.
Absența capacității de producție de la Cernavodă obligă România să acopere necesarul de consum prin alte unități de producție și prin achiziții de energie din import. Această lipsă de energie este resimțită mai puternic în intervalele de consum ridicat, când prețurile de pe piețele externe pot fi mai mari. Reluarea reactorului ar putea reduce presiunea asupra prețurilor de pe piața angro și cantitățile de energie importată.