Banca Națională a României a decis menținerea ratei dobânzii cheie, în condițiile în care se așteaptă o creștere a inflației până la sfârșitul anului curent. Instituția monitorizează cu atenție presiunile generate de scumpirea energiei și a carburanților, precum și de creșterea cotațiilor materiilor prime, inclusiv a celor agroalimentare. Aceste evoluții sunt alimentate de conflictul din Orientul Mijlociu și de deprecierea leului, factori care pot influența direct stabilitatea prețurilor în economia națională.
Inflația a coborât la 6,2% în luna august, de la un nivel de aproape 11% în perioada primăverii. Această scădere a fost determinată de faptul că impactul asupra prețurilor, cauzat de scumpirea electricității și de majorarea taxelor pe consum din vara anului trecut, a ieșit din baza de raportare. Totuși, BNR avertizează că presiunile inflaționiste pot reveni, fiind influențate de dinamica cursului de schimb leu/euro, care a înregistrat o creștere abruptă la finalul lunii septembrie și în debutul lui octombrie.
Situația economiei a fost marcată de o stagnare în al doilea trimestru, după o scădere de 0,1% în primul trimestru. BNR consideră că s-a prelungit, într-un ritm moderat, tendința de adâncire a deficitului de cerere agregată. Deși economia și-a atenuat contracția anuală de la -1,2% la -0,4%, pe fondul creșterii investițiilor, activitatea economică s-ar putea redresa în al treilea trimestru, în special datorită performanțelor sectorului agriculturii, deși evoluția PIB ar putea fi deteriorată față de aceeași perioadă a anului trecut.
Pe piața muncii, rata șomajului a scăzut la 6,4% pe an, față de media de 6,8% din trimestrul al doilea. Salariile au cunoscut o accelerare în luna iulie, fapt explicat prin creșterea salariului minim, însă dinamica acestora rămâne scăzută în contextul istoric. În paralel, efectivul de salariați a continuat să scadă ușor, în timp ce vânzările cu amănuntul și-au atenuat scăderea, însă sectorul auto-moto și serviciile prestate populației au continuat să înregistreze declinuri.
Riscurile și incertitudinile sunt legate atât de contextul politic intern, cât și de cel internațional. BNR subliniază că deficitul bugetar trebuie redus în continuare, în condițiile în care măsurile de consolidare bugetară sunt necesare pentru respectarea Planului bugetar-structural convenit cu CE. Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să exercite presiune asupra costurilor de finanțare și asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, generând incertitudini semnificative asupra perspectivei activității economice pe termen mediu.
Evoluția inflației în România este strâns legată de stabilitatea pieței energiei și de politicile fiscale adoptate. În perioadele de volatilitate, prețurile la utilități și la produsele alimentare pot influența rapid indicele general de prețuri. Monitorizarea acestor variabile este esențială pentru deciziile de politică monetară, în special în contextul unor riscuri legate de criza energetică și de impactul conflictelor regionale asupra fluxurilor comerciale globale.