Noul program de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu prevede acordarea unui sprijin direct pentru plata facturilor la energie către milioane de români. Măsura vizează persoanele cu venituri nete de până la 3.500 de lei pe persoană, estimând beneficiari de 3,7 milioane la electricitate și 1,7 milioane la gaze. Totuși, o analiză realizată de think tank-ul economic Frames subliniază că acest mecanism ridică probleme majore privind aplicarea și finanțarea sa.
Analiza indică faptul că această măsură nu reduce prețul real al energiei, ci doar transferă o parte din costul facturii din buzunarul consumatorului în bugetul de stat. Soluția pe termen lung pentru scăderea prețurilor ar trebui să fie creșterea producției de energie ieftină, în special prin energie solară cu stocare, alături de o rețea capabilă să gestioneze acest flux. Frames avertizează că ajutorul este o soluție temporară care nu aduce investiții structurale în sector.
Există dificultăți tehnice legate de implementarea registrului național necesar pentru verificarea automată a eligibilității. Interconectarea dintre ANAF, Ministerul Muncii și furnizori este esențială, însă multe contracte sunt pe numele unor proprietari sau rude, ceea ce poate exclude chiriașii. De asemenea, Adrian Negrescu, managerul Frames, menționează că statul a bugetat ajutorul fără a avea instrumentele necesare, deoarece un astfel de registru național nu există încă în prezent.
Problemele financiare sunt la fel de serioase, având în vedere că sumele datorate furnizorilor de energie și gaze către stat ajung la aproximativ 8 miliarde de lei, conform estimărilor ANRE. Dacă noul mecanism este prefinanțat de furnizori, riscul de întârzieri va fi transferat către toți consumatorii. În ceea ce privește costurile, o variantă minimală de ajutor ar putea costa anual 1,9 miliarde de lei, iar dacă sumele se dublează, costul ar ajunge la 3,8 miliarde de lei.
Fondul Social pentru Climă, care oferă României aproximativ 6 miliarde de euro pentru perioada 2026-2032, nu poate acoperi integral aceste cheltuieli. Regulile europene limitează sprijinul direct pentru venituri la maximum 37,5% din costul planului, ceea ce înseamnă circa 1,6 miliarde de lei pe an. Orice sumă care depășește acest prag va trebui plătită direct din bugetul național, într-un context de consolidare fiscală, conform studiului realizat de experții de la Frames.
Sectorul energetic din România se confruntă cu necesitatea de a moderniza infrastructura pentru a integra noile capacități de producție. În 2026, au fost conectați 2.514 MW noi, dintre care 1.331 MW au fost provenite din surse fotovoltaice, în timp ce la 1 august sistemul dispunea de 989 MW capacități de stocare. Această evoluție subliniază importanța investițiilor în rețele pentru a evita transformarea energiei solare în energie scumpă importată în perioadele fără soare.
Tags: energie, economie, facturi, Guvern, Frames