Fondul Monetar Internațional a emis un avertisment privind evoluția datoriei publice la nivel mondial, care se apropie de pragurile istorice înregistrate după Al Doilea Război Mondial. Conform celor mai recente date din Fiscal Monitor, datoria publică globală a ajuns deja la aproximativ 94% din PIB în anul 2025. Instituția financiară estimează că acest indicator ar putea atinge pragul de 100% din PIB până în anul 2029, într-un context marcat de presiuni bugetare constante.
Creșterea datoriei este alimentată de multiple direcții de cheltuieli care pun presiune pe bugetele statelor. FMI indică faptul că resursele sunt direcționate către protecția socială, investiții strategice și apărare, pe lângă creșterea costurilor cu dobânzile. Instituția subliniază că costurile de finanțare sunt acum mai ridicate față de perioada de dinaintea pandemiei, ceea ce face ca procesul de refinanțare a datoriilor existente să devină mult mai scump pentru guvernele lumii.
În ceea ce privește situația din România, Comisia Europeană oferă prognoze care indică o creștere a datoriei administrației publice. Se estimează că nivelul datoriei va fi de 59,3% din PIB în 2025, urmând să crească la 61,6% la finalul anului 2026. Pentru anul 2027, Bruxelles-ul anticipează un nivel de 63,4% din PIB, evoluție atribuită în principal deficitelor primare ridicate și costurilor crescute cu serviciul datoriei.
Scenariile pe termen lung arată o evoluție îngrijorătoare pentru economia românească dacă politicile fiscale rămân similare cu cele istorice. Comisia Europeană avertizează că datoria României ar putea depăși pragul de 90% din PIB în anul 2036. Această creștere implică o presiune majoră asupra bugetului de stat, deoarece o parte tot mai mare din veniturile publice trebuie direcționată către plata dobânzilor, în detrimentul altor cheltuieli esențiale.
Contextul internațional adaugă un grad suplimentar de incertitudine asupra stabilității economice globale. FMI avertizează că șocurile geopolitice și cele energetice pot menține presiunile inflaționiste și pot duce la o înăsprire a condițiilor de finanțare. Într-un scenariu sever, datoria publică la nivel global ar putea depăși chiar 120% din PIB în următorii ani, afectând capacitatea de gestionare a bugetelor naționale.
Gestionarea datoriilor publice este strâns legată de stabilitatea piețelor de energie și de capacitatea statelor de a absorbi șocurile inflaționiste. În Europa, incertitudinea privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și petrol, precum și prețurile ridicate la combustibili, pot influența direct costurile de finanțare ale guvernelor. Aceste turbulențe geopolitice pot face ca tranziția economică să fie mult mai costisitoare pentru gospodării și companii.