Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că România trebuie să mențină o disciplină bugetară strictă pentru a evita scăderea ratingului suveran în categoria „junk”. Această preocupare vizează în special gestionarea datoriei publice, care a ajuns la aproximativ 60% din PIB, și capacitatea statului de a susține cheltuielile viitoare. Oficialul a subliniat că menținerea în afara categoriei de rating speculative este un obiectiv esențial pentru stabilitatea economică a țării.
Situația financiară a statului este marcată de o creștere semnificativă a costurilor cu serviciul datoriei. La sfârșitul lunii iulie, datoria publică a ajuns la aproximativ 1.205 miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 60% din PIB. În primele opt luni ale anului, statul a plătit dobânzi de 42,1 miliarde de lei, o sumă care este cu 26,7% mai mare față de perioada similară din 2025. Această presiune financiară crește riscul de derapaj bugetar.
Evoluția deficitului bugetar arată însă o tendință de corecție, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni din 2026, deficitul cash a înregistrat un nivel de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în perioada echivalentă din 2025, o diferență de aproape 27 de miliarde de lei. Alexandru Nazare a menționat că situația actuală este rezultatul unor ani de cheltuieli fără rigoare, acumularea de datorii și amânarea reformelor necesare.
Bugetul pentru anul 2027 este considerat de ministru ca fiind un test major de responsabilitate pentru economia românească. Acesta trebuie să fie construit pe venituri realiste și pe priorități clare, evitând angajamentele nesustenabile. Guvernul urmărește ca în 2026 deficitul să scadă la 6,2% din PIB, deși acest nivel rămâne de peste două ori mai mare decât pragul european de 3%. Presiunile vor continua, inclusiv din cauza eliminării granturilor din PNRR.
În ceea ce privește încrederea creditorilor, Alexandru Nazare a descris situația actuală ca fiind un echilibru foarte fragil. Prima evaluare de rating este așteptată în ianuarie din partea Fitch, însă orice derapaj financiar ar putea determina agențiile de rating să reevalueze poziția României mult mai devreme. Pentru a contracara riscurile, ministrul pledează pentru controlul cheltuielilor, îmbunătățirea colectării veniturilor și protejarea investițiilor, care au crescut cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026.
Gestionarea deficitului bugetar este un proces critic pentru stabilitatea macroeconomică a României, în contextul regulilor fiscale europene. Deși ținta de reducere a deficitului este în curs de implementare, nivelurile actuale rămân semnificativ peste pragul de 3% impus de Uniunea Europeană. Menținerea unui echilibru între investiții și controlul cheltuidelor este vitală pentru a asigura sustenabilitatea financiară pe termen lung a statului român.